Rezolvare BAC 2022 Matematică M2 tehnologic, modelul

Rezolvarea completă, pas cu pas, a subiectului oficial de Matematică M2 tehnologic din modelul 2022: toate cele 18 cerințe, fiecare verificată cu baremul oficial. Sub fiecare cerință vezi cum împarte baremul punctele: primești puncte și pentru pașii corecți, chiar dacă rezultatul final e greșit. Deschide o cerință ca să vezi pașii și răspunsul.

Subiectul I (30 de puncte)

1. (5p) Arătați că (√8 + 1)·(2√2 − 1) − √36 = 1.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • √8 = 2√2 și √36 = 6.
  • (2√2 + 1)(2√2 − 1) = (2√2)² − 1 = 8 − 1 = 7.
  • 7 − 6 = 1.
  • Răspuns

    1

  • Recapitulează Numere reale, ecuații și inecuații: teorie · grile

2. (5p) Se consideră funcțiile f:R→R, f(x) = 5x − 1 și g:R→R, g(x) = 5 + 2x. Determinați coordonatele punctului de intersecție a graficelor funcțiilor f și g.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • La intersecție, f(x) = g(x): 5x − 1 = 5 + 2x, deci 3x = 6 și x = 2. 2p
  • y = f(2) = 5·2 − 1 = 9. 3p
  • Răspuns

    x = 2, y = 9, adică punctul (2, 9)

  • Recapitulează Vectori și geometrie analitică: teorie · grile

3. (5p) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația √x² + 6x = x.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Ridicăm la pătrat: x² + 6x = x², deci 6x = 0 și x = 0. 3p
  • Verificare: √0 = 0, deci x = 0 convine. 2p
  • Răspuns

    x = 0

  • Recapitulează Numere reale, ecuații și inecuații: teorie · grile

4. (5p) Determinați probabilitatea ca, alegând un număr n din mulțimea A = {0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9}, numărul 4·n să fie element al mulțimii A.

În baremul oficial: 2p + 2p + 1p

  • Mulțimea A are 10 elemente, deci sunt 10 cazuri posibile. 2p
  • 4·n ≤ 9 doar pentru n = 0, n = 1 și n = 2 (4·3 = 12 nu e în A), deci sunt 3 cazuri favorabile. 2p
  • p = nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile = 310. 1p
  • Răspuns

    p = 310

  • Recapitulează Combinatorică și probabilități: teorie · grile

5. (5p) În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(2,1), B(3,4) și C, astfel încât punctul A este mijlocul segmentului BC. Arătați că triunghiul AOC este dreptunghic isoscel.

−1123−3−2−11234xyOA(2, 1)B(3, 4)C(1, −2)

În baremul oficial: 2p + 3p

  • A e mijlocul lui BC: 2 = 3 + xC2 și 1 = 4 + yC2, deci xC = 1 și yC = −2, adică C(1, −2).
  • OA = √2² + 1² = √5, OC = √1² + (−2)² = √5 și AC = √(1 − 2)² + (−2 − 1)² = √10.
  • OA = OC și OA² + OC² = 5 + 5 = 10 = AC², deci triunghiul AOC este dreptunghic isoscel (cu unghiul drept în O).
  • Răspuns

    OA = OC = √5, AC = √10, deci AOC e dreptunghic isoscel

  • Recapitulează Vectori și geometrie analitică: teorie · grile

6. (5p) Se consideră triunghiul ascuțitunghic ABC în care sin30°·sin A = cos60°·cos A. Calculați tg A.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • sin30° = 12 și cos60° = 12.
  • Relația devine (12)·sin A = (12)·cos A, deci sin A = cos A.
  • Unghiul A e ascuțit, deci cos A ≠ 0 și tg A = sin(A)cos(A) = 1.
  • Răspuns

    tg A = 1

  • Recapitulează Trigonometrie și elemente de geometrie: teorie · grile

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Se consideră matricele A = 3−62−3, I₂ = 1001 și B(a) = 0a−213a, unde a este număr real.

a) (5p) Arătați că det A = 3.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • det A = 3−62−3 = 3·(−3) − (−6)·2. 3p
  • det A = −9 + 12 = 3. 2p
  • Răspuns

    det A = 3

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Determinați numărul real x pentru care A·A + A = 2B(x).

În baremul oficial: 2p + 3p

  • A·A = −300−3, deci A·A + A = 0−62−6.
  • 2B(x) = 02x−426x.
  • Identificăm elementele: 2x − 4 = −6 și 6x = −6, deci x = −1.
  • Răspuns

    x = −1

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Determinați numărul real a pentru care det(B(a)·A + B(3a)) = 4.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • B(a)·A = 2a−4−3a+63+6a−6−9a și B(3a) = 03a−219a.
  • B(a)·A + B(3a) = 2a−444+6a−6.
  • det(B(a)·A + B(3a)) = −6(2a − 4) − 4(4 + 6a) = −12a + 24 − 16 − 24a = −36a + 8.
  • −36a + 8 = 4, deci 36a = 4 și a = 19.
  • Răspuns

    a = 19

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y = (xy + 1)(x + y).

a) (5p) Arătați că 1∗2 = 9.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • 1∗2 = (1·2 + 1)(1 + 2). 3p
  • 1∗2 = 3·3 = 9. 2p
  • Răspuns

    1∗2 = 9

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Arătați că e = 0 este elementul neutru al legii de compoziție „∗”.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • x∗0 = (x·0 + 1)(x + 0) = 1·x = x, pentru orice număr real x. 2p
  • 0∗x = (0·x + 1)(0 + x) = 1·x = x, pentru orice număr real x, deci e = 0 este elementul neutru. 3p
  • Răspuns

    x∗0 = 0∗x = x, deci e = 0

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Determinați numerele naturale nenule n pentru care numărul N = n∗(1n) este întreg.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • N = (n·(1n) + 1)(n + 1n) = 2(n + 1n) = 2n + 2n.
  • 2n este întreg, deci N e întreg dacă și numai dacă 2n este întreg, adică n este divizor al lui 2.
  • Cum n este număr natural nenul, n = 1 sau n = 2.
  • Răspuns

    n ∈ {1, 2}

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Se consideră funcția f:R→R, f(x) = (x − 1)eˣ − x²2.

Vezi graficul funcției f
−4−3−2−11234−2−1,5−1−0,50,51xy

a) (5p) Arătați că f'(x) = x(eˣ − 1), x∈R.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • f'(x) = eˣ + (x − 1)eˣ − 2x2 = eˣ + xeˣ − eˣ − x. 3p
  • f'(x) = xeˣ − x = x(eˣ − 1), x∈R. 2p
  • Răspuns

    f'(x) = x(eˣ − 1)

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Arătați că limx→0 f(x) − f(0)x² = 0.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Numărătorul și numitorul tind la 0, deci aplicăm regula lui l'Hôpital: limita este limx→0 f'(x)2x.
  • limx→0 x(eˣ − 1)2x = limx→0 eˣ − 12.
  • e⁰ − 12 = 0.
  • Răspuns

    limita = 0

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Arătați că f(x) ≤ f(x²), pentru orice x ∈ (−∞, 0].

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Pentru x < 0: x < 0 și eˣ − 1 < 0, deci f'(x) > 0. Pentru x > 0: x > 0 și eˣ − 1 > 0, deci f'(x) > 0. În plus, f'(0) = 0.
  • Așadar f'(x) ≥ 0 pentru orice x∈R, deci f este crescătoare pe R.
  • Pentru orice x ∈ (−∞, 0] avem x ≤ 0 ≤ x², deci f(x) ≤ f(x²).
  • Răspuns

    f crescătoare pe R și x ≤ x², deci f(x) ≤ f(x²)

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Se consideră funcția f:(−4,+∞)→R, f(x) = 4xx + 4.

Vezi graficul funcției f
−4−3−2−112−30−25−20−15−10−5xy

a) (5p) Arătați că ∫[1,2] (x + 4)f(x) dx = 6.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • (x + 4)f(x) = 4x, deci integrala este ∫[1,2] 4x dx. 3p
  • ∫[1,2] 4x dx = [2x²] de la 1 la 2 = 8 − 2 = 6. 2p
  • Răspuns

    6

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Arătați că ∫[1,4] (1x)·f(x²) dx = 4ln2.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • f(x²) = 4x²x² + 4, deci (1x)·f(x²) = 4xx² + 4 = 2·(2x)x² + 4.
  • Cum (x² + 4)' = 2x, ∫[1,4] 2·(2x)x² + 4 dx = [2ln(x² + 4)] de la 1 la 4.
  • 2ln20 − 2ln5 = 2ln(205) = 2ln4 = 4ln2.
  • Răspuns

    4ln2

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Demonstrați că orice primitivă a funcției f este convexă.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Dacă F este o primitivă a funcției f, atunci F'(x) = f(x), pentru orice x ∈ (−4, +∞).
  • F''(x) = f'(x) = 4(x + 4) − 4x(x + 4)² = 16(x + 4)².
  • F''(x) > 0 pentru orice x ∈ (−4, +∞), deci orice primitivă a funcției f este convexă.
  • Răspuns

    F''(x) = 16(x + 4)² > 0

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Acum încearcă singur

Simularea de pe site îți dă un subiect complet și te corectează pe barem; grilele pe capitole îți arată exact unde mai ai de lucru.

Alte rezolvări M2 tehnologic

Toate subiectele oficiale, din 2013 încoace →