Rezolvare BAC 2022 Matematică M2 științe ale naturii, modelul

Rezolvarea completă, pas cu pas, a subiectului oficial de Matematică M2 științe ale naturii din modelul 2022: toate cele 18 cerințe, fiecare verificată cu baremul oficial. Sub fiecare cerință vezi cum împarte baremul punctele: primești puncte și pentru pașii corecți, chiar dacă rezultatul final e greșit. Deschide o cerință ca să vezi pașii și răspunsul.

Subiectul I (30 de puncte)

1. (5p) Arătați că numărul N = log₂24 − log₂12 + 3 este pătratul unui număr natural.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • log₂24 − log₂12 = log₂(2412) = log₂2 = 1. 3p
  • N = 1 + 3 = 4 = 2². 2p
  • Răspuns

    N = 4 = 2²

  • Recapitulează Funcții, proprietăți și grafice: teorie · grile

2. (5p) Determinați numărul real a pentru care punctul A(a, a²) aparține graficului funcției f:R→R, f(x) = 2x − 1.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • A aparține graficului dacă și numai dacă f(a) = a², adică 2a − 1 = a². 3p
  • a² − 2a + 1 = 0, adică (a − 1)² = 0, deci a = 1. 2p
  • Răspuns

    a = 1

  • Recapitulează Funcții, proprietăți și grafice: teorie · grile

3. (5p) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația √x² − 2x − 2 = x − 2.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Ridicăm la pătrat: x² − 2x − 2 = (x − 2)² = x² − 4x + 4.
  • 2x = 6, deci x = 3.
  • Verificare: √9 − 6 − 2 = 1 și 3 − 2 = 1, deci x = 3 convine.
  • Răspuns

    x = 3

  • Recapitulează Numere reale, ecuații și inecuații: teorie · grile

4. (5p) Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A = {1!, 2!, 3!, ..., 10!}, acesta să fie divizibil cu 9.

În baremul oficial: 2p + 2p + 1p

  • Mulțimea A are 10 elemente, deci sunt 10 cazuri posibile. 2p
  • 1!, 2!, 3!, 4!, 5! nu se divid cu 9 (5! = 120, iar celelalte sunt divizori ai lui 120). În schimb, 6! = 720 = 9·80, iar 7!, 8!, 9!, 10! sunt multipli de 6!, deci sunt 5 cazuri favorabile. 2p
  • p = nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile = 510 = 12. 1p
  • Răspuns

    p = 12

  • Recapitulează Combinatorică și probabilități: teorie · grile

5. (5p) Se consideră triunghiul ABC și punctul D mijlocul segmentului BC. Arătați că, pentru orice puncte E și F astfel încât AE = FD (vectori), are loc relația 2(EB + FC) = AB + AC (vectori).

În baremul oficial: 2p + 3p

  • În vectori: EB + FC = EA + AB + FD + DC.
  • Din AE = FD rezultă EA + FD = 0, deci EB + FC = AB + DC.
  • D e mijlocul lui BC, deci 2DC = BC. Atunci 2(EB + FC) = 2AB + 2DC = AB + AB + BC = AB + AC.
  • Răspuns

    2(EB + FC) = AB + AC

  • Recapitulează Vectori și geometrie analitică: teorie · grile

6. (5p) Arătați că (sin x + cos x)² − (sin x − cos x)² = 2cos(π2 − 2x), pentru orice număr real x.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Desfăcând pătratele: (sin²x + 2sin x·cos x + cos²x) − (sin²x − 2sin x·cos x + cos²x) = 4sin x·cos x.
  • 4sin x·cos x = 2·2sin x·cos x = 2sin(2x).
  • Unghiurile complementare: sin(2x) = cos(π2 − 2x), deci expresia este egală cu 2cos(π2 − 2x), pentru orice număr real x.
  • Răspuns

    ambii membri sunt egali cu 2sin(2x)

  • Recapitulează Trigonometrie și elemente de geometrie: teorie · grile

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Se consideră matricea A(x) = x²1x−11, unde x este număr real.

a) (5p) Arătați că det(A(−1)) = 3.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • A(−1) = 11−21. 2p
  • det(A(−1)) = 11−21 = 1·1 − 1·(−2) = 3. 3p
  • Răspuns

    det(A(−1)) = 3

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Demonstrați că matricea A(x) este inversabilă, pentru orice număr real x.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • det(A(x)) = x²1x−11 = x² − (x − 1) = x² − x + 1.
  • Trinomul x² − x + 1 are Δ = 1 − 4 = −3 < 0, deci x² − x + 1 > 0 pentru orice număr real x.
  • Cum det(A(x)) ≠ 0 pentru orice număr real x, matricea A(x) este inversabilă.
  • Răspuns

    det(A(x)) = x² − x + 1 ≠ 0

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Determinați matricea X ∈ M₂(R) pentru care A(1)·X·A(1) = A(2).

În baremul oficial: 2p + 3p

  • A(1) = 1101, cu det(A(1)) = 1 și inversa (A(1))⁻¹ = 1−101.
  • Înmulțind relația cu (A(1))⁻¹ la stânga și la dreapta: X = (A(1))⁻¹·A(2)·(A(1))⁻¹.
  • A(2) = 4111, iar (A(1))⁻¹·A(2) = 3011.
  • X = 3011·1−101 = 3−310.
  • Răspuns

    X = 3−310

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă și cu element neutru x∘y = xy − √2(x + y − 1) + 2.

a) (5p) Arătați că √2∘0 = √2.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • √2∘0 = √2·0 − √2(√2 + 0 − 1) + 2 = −2 + √2 + 2. 3p
  • √2∘0 = √2. 2p
  • Răspuns

    √2∘0 = √2

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Determinați numerele reale x pentru care (x − √2)∘(x + √2) = x.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • (x − √2)∘(x + √2) = x² − 2 − √2(x − √2 + x + √2 − 1) + 2 = x² − √2(2x − 1) = x² − 2√2x + √2.
  • Ecuația devine x² − (2√2 + 1)x + √2 = 0.
  • Δ = (2√2 + 1)² − 4√2 = 8 + 4√2 + 1 − 4√2 = 9, deci x = 2√2 + 1 ± 32.
  • Soluțiile sunt x = √2 − 1 și x = √2 + 2.
  • Răspuns

    x ∈ {√2 − 1, √2 + 2}

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Determinați numerele raționale al căror simetric în raport cu legea de compoziție „∘” este număr rațional.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Elementul neutru e = √2 + 1: din x∘e = x pentru orice x obținem e = √2 + 1 (x∘e = x(√2 + 1) − √2·x − √2·√2 + 2 = x).
  • a' este simetricul lui a dacă a∘a' = a'∘a = √2 + 1, adică aa' − √2(a + a' − 1) + 2 = √2 + 1, sau aa' + 1 − √2(a + a') = 0.
  • Dacă a și a' sunt raționale, atunci aa' + 1 și a + a' sunt raționale. Cum √2 e irațional, trebuie a + a' = 0 și aa' + 1 = 0.
  • Din a' = −a obținem −a² + 1 = 0, deci a = −1 sau a = 1, cu simetricele 1, respectiv −1, care convin.
  • Răspuns

    a ∈ {−1, 1}

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Se consideră funcția f:(0,+∞)→(0,+∞), f(x) = x(1 − (1x)·ln(x² + 1)).

Vezi graficul funcției f
1234560,511,52xy

a) (5p) Arătați că f'(x) = (x − 1)²x² + 1, x ∈ (0, +∞).

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Desfăcând paranteza, f(x) = x − ln(x² + 1).
  • f'(x) = 1 − (1x² + 1)·2x = x² + 1 − 2xx² + 1.
  • x² − 2x + 1 = (x − 1)², deci f'(x) = (x − 1)²x² + 1, x ∈ (0, +∞).
  • Răspuns

    f'(x) = (x − 1)²x² + 1

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Determinați numărul natural nenul n, știind că tangenta la graficul funcției f în punctul A(n, f(n)) este paralelă cu dreapta de ecuație y = (15)x + 1.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Tangenta e paralelă cu dreapta dată dacă au aceeași pantă: f'(n) = 15.
  • (n − 1)²n² + 1 = 15 ⇔ 5(n − 1)² = n² + 1 ⇔ 4n² − 10n + 4 = 0 ⇔ 2n² − 5n + 2 = 0.
  • Rădăcinile sunt n = 2 și n = 12. Cum n este număr natural nenul, n = 2.
  • Răspuns

    n = 2

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Demonstrați că funcția f este bijectivă.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • f'(x) > 0 pentru x ∈ (0, 1) și pentru x ∈ (1, +∞), deci f e strict crescătoare pe fiecare dintre aceste intervale.
  • Cum f e continuă în x = 1, f este strict crescătoare pe (0, +∞), deci injectivă.
  • limx→0 f(x) = 0 − ln1 = 0 și limx→+∞ f(x) = limx→+∞ x(1 − ln(x² + 1)x) = +∞, deoarece ln(x² + 1)x tinde la 0.
  • f este continuă și strict crescătoare, deci imaginea ei este (0, +∞): f este surjectivă și, fiind și injectivă, bijectivă.
  • Răspuns

    f strict crescătoare, cu Im f = (0, +∞), deci bijectivă

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Se consideră funcția f:(0,+∞)→R, f(x) = 1x³ − 2ln xx³ și funcția F:(0,+∞)→R, F(x) = ln xx², o primitivă a lui f.

a) (5p) Arătați că ∫[1,e] x²(f(x) + 2ln xx³) dx = 1.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • f(x) + 2ln xx³ = 1x³, deci integrandul este x²·(1x³) = 1x. 3p
  • ∫[1,e] (1x) dx = [ln x] de la 1 la e = ln e − ln1 = 1. 2p
  • Răspuns

    1

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Arătați că ∫[1,√5] x·f(x² + 3) dx = −5ln2128.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Cum (x² + 3)' = 2x și F e primitivă a lui f: ∫[1,√5] x·f(x² + 3) dx = (12)·[F(x² + 3)] de la 1 la √5.
  • Pentru x = √5, x² + 3 = 8, iar pentru x = 1, x² + 3 = 4: rezultatul este (12)(F(8) − F(4)).
  • F(8) = ln864 = 3ln264 și F(4) = ln416 = 2ln216 = 8ln264.
  • (12)·(3ln2 − 8ln264) = −5ln2128.
  • Răspuns

    −5ln2128

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Determinați numerele reale a pentru care ∫[e,e²] x·F(x) dx = a² − 12.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • x·F(x) = ln xx, iar o primitivă a acestei funcții este ln²x2.
  • ∫[e,e²] ln xx dx = [ln²x2] de la e la e² = ln²(e²) − ln²e2 = 4 − 12 = 32.
  • a² − 12 = 32, deci a² = 4, de unde a = −2 sau a = 2.
  • Răspuns

    a ∈ {−2, 2}

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Acum încearcă singur

Simularea de pe site îți dă un subiect complet și te corectează pe barem; grilele pe capitole îți arată exact unde mai ai de lucru.

Alte rezolvări M2 științe ale naturii

Toate subiectele oficiale, din 2013 încoace →