Rezolvare BAC 2026 Matematică M2 științe ale naturii, sesiunea a II-a, rezervă

Rezolvarea completă, pas cu pas, a subiectului oficial de Matematică M2 științe ale naturii din sesiunea a II-a, rezervă 2026: toate cele 18 cerințe, fiecare verificată cu baremul oficial. Sub fiecare cerință vezi cum împarte baremul punctele: primești puncte și pentru pașii corecți, chiar dacă rezultatul final e greșit. Deschide o cerință ca să vezi pașii și răspunsul.

Subiectul I (30 de puncte)

1. (5p) Arătați că i(6 − i) + 3(3 − 2i) = 10, unde i² = −1.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Desfacem parantezele: i(6 − i) + 3(3 − 2i) = 6i − i² + 9 − 6i. 3p
  • Termenii în i se reduc, iar −i² = 1, deci rezultă 1 + 9 = 10. 2p
  • Răspuns

    10

  • Recapitulează Numere complexe: teorie · grile

2. (5p) Se consideră funcția f:R→R, f(x) = x² − 4x. Determinați abscisele punctelor de intersecție a graficului funcției f cu axa Ox.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Punctele de pe axa Ox au f(x) = 0, adică x² − 4x = 0. 3p
  • Dăm factor comun: x(x − 4) = 0, deci x = 0 sau x = 4. 2p
  • Răspuns

    x = 0 și x = 4

  • Recapitulează Funcții, proprietăți și grafice: teorie · grile

3. (5p) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 7³ˣ⁻² = 7⁻ˣ·49.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Scriem 49 = 7², deci 7⁻ˣ·49 = 7⁻ˣ⁺² și ecuația devine 7³ˣ⁻² = 7⁻ˣ⁺².
  • Egalăm exponenții: 3x − 2 = −x + 2.
  • Rezultă 4x = 4, deci x = 1.
  • Răspuns

    x = 1

  • Recapitulează Funcții, proprietăți și grafice: teorie · grile

4. (5p) Determinați câte numere naturale impare, de două cifre distincte, se pot forma cu cifre din mulțimea A = {2, 3, 4, 5, 8, 9}.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Numărul e impar dacă cifra unităților e impară: 3, 5 sau 9, deci 3 moduri.
  • Pentru fiecare alegere, cifra zecilor poate fi oricare dintre celelalte 5 cifre din A.
  • Se pot forma 3·5 = 15 numere.
  • Răspuns

    15 numere

  • Recapitulează Combinatorică și probabilități: teorie · grile

5. (5p) În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(5,2), B(7,4) și C, astfel încât A este mijlocul segmentului BC. Determinați lungimea segmentului OC.

−11234567−11234xyOA(5, 2)B(7, 4)C(3, 0)

În baremul oficial: 2p + 3p

  • A este mijlocul lui BC, deci 7 + xC2 = 5 și 4 + yC2 = 2.
  • Rezultă xC = 3 și yC = 0, adică C(3,0).
  • OC = √3² + 0² = 3.
  • Răspuns

    OC = 3

  • Recapitulează Vectori și geometrie analitică: teorie · grile

6. (5p) Se consideră triunghiul ABC, dreptunghic în A, cu AB = 2 și BC = 4. Arătați că AD = √3, unde AD este înălțime a triunghiului ABC.

24ABC

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Din teorema lui Pitagora, AC² = BC² − AB² = 16 − 4 = 12, deci AC = 2√3.
  • Scriem aria în două moduri: AB·AC2 = AD·BC2, adică 2·2√3 = 4·AD.
  • Rezultă AD = 2·2√34 = √3.
  • Răspuns

    AD = √3

  • Recapitulează Trigonometrie și elemente de geometrie: teorie · grile

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Se consideră matricele I₂ = 1001 și A(x) = x−2−1−x3xx+4, unde x este număr real.

a) (5p) Arătați că det(A(2)) = 18.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Pentru x = 2 obținem A(2) = 0−366. 3p
  • det(A(2)) = 0−366 = 0·6 − (−3)·6 = 0 + 18 = 18. 2p
  • Răspuns

    det(A(2)) = 18

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Arătați că matricea B = 4I₂ − A(1) este inversa matricei A(1).

În baremul oficial: 2p + 3p

  • A(1) = −1−235, deci B = 4I₂ − A(1) = 52−3−1.
  • A(1)·B = −5+6−2+215−156−5 = I₂.
  • B·A(1) = −5+6−10+103−36−5 = I₂, deci B este inversa matricei A(1).
  • Răspuns

    A(1)·B = B·A(1) = I₂

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Determinați matricea X ∈ M₂(R) pentru care 12X − 3A(1)·X = A(5).

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Dăm factor comun la stânga: 12X − 3A(1)·X = 3(4I₂ − A(1))·X = 3B·X, deci ecuația devine 3B·X = A(5).
  • De la b), B⁻¹ = A(1). Înmulțim la stânga cu A(1) și obținem 3X = A(1)·A(5), adică X = (13)·A(1)·A(5).
  • A(5) = 3−6159, deci A(1)·A(5) = −33−128427.
  • Împărțind la 3: X = −11−4289.
  • Răspuns

    X = −11−4289

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

Se consideră polinomul f = X³ + 2X² + mX + 4, unde m este număr real.

a) (5p) Pentru m = 2, arătați că f(−2) = 0.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Pentru m = 2, f = X³ + 2X² + 2X + 4. 3p
  • f(−2) = (−2)³ + 2·(−2)² + 2·(−2) + 4 = −8 + 8 − 4 + 4 = 0. 2p
  • Răspuns

    f(−2) = 0

  • Recapitulează Polinoame: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Pentru m = 1, determinați restul împărțirii polinomului f la polinomul g = X + 1.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Pentru m = 1, f = X³ + 2X² + X + 4.
  • Restul împărțirii la X + 1 = X − (−1) este f(−1) (teorema restului).
  • f(−1) = (−1)³ + 2·(−1)² + (−1) + 4 = −1 + 2 − 1 + 4 = 4.
  • Răspuns

    Restul este 4

  • Recapitulează Polinoame: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Determinați rădăcinile polinomului f, știind că produsul a două dintre acestea este egal cu 1.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Fie x₁, x₂, x₃ rădăcinile, cu x₁x₂ = 1. Din relațiile lui Viète, x₁x₂x₃ = −4, deci x₃ = −4.
  • Tot din relațiile lui Viète, x₁ + x₂ + x₃ = −2, deci x₁ + x₂ = 2.
  • x₁ și x₂ au suma 2 și produsul 1, deci sunt rădăcinile ecuației t² − 2t + 1 = 0, adică (t − 1)² = 0. Rezultă x₁ = x₂ = 1.
  • Răspuns

    x₁ = x₂ = 1, x₃ = −4

  • Recapitulează Polinoame: teorie · grile · probleme pe tipuri

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Se consideră funcția f:(−1,+∞)→R, f(x) = x² + 3x + 1x + 1.

Vezi graficul funcției f
−112345246xy

a) (5p) Arătați că f'(x) = x² + 2x + 2(x + 1)², x ∈ (−1,+∞).

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Cu regula de derivare a câtului: f'(x) = (2x + 3)(x + 1) − (x² + 3x + 1)·1(x + 1)².
  • La numărător: 2x² + 5x + 3 − x² − 3x − 1 = x² + 2x + 2.
  • Deci f'(x) = x² + 2x + 2(x + 1)², x ∈ (−1,+∞).
  • Răspuns

    f'(x) = x² + 2x + 2(x + 1)²

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x = 0, situat pe graficul funcției f.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • f(0) = 11 = 1 și f'(0) = 21 = 2.
  • Ecuația tangentei este y − f(0) = f'(0)(x − 0), adică y − 1 = 2x.
  • Deci y = 2x + 1.
  • Răspuns

    y = 2x + 1

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Demonstrați că funcția f este concavă.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Cum x² + 2x + 2 = (x + 1)² + 1, avem f'(x) = 1 + 1(x + 1)².
  • Derivăm încă o dată: f''(x) = −2(x + 1)³, x ∈ (−1,+∞).
  • Pentru x > −1 avem x + 1 > 0, deci (x + 1)³ > 0 și f''(x) ≤ 0 pe (−1,+∞). Rezultă că f este concavă.
  • Răspuns

    f''(x) = −2(x + 1)³ ≤ 0, deci f este concavă

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Se consideră funcția f:R→R, f(x) = 3x² + 4 + eˣ.

Vezi graficul funcției f
−4−3−2−112344,964,9855,025,045,06xy

a) (5p) Arătați că ∫[0,1] (f(x) − 3x²) dx = e + 3.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • f(x) − 3x² = 4 + eˣ.
  • ∫[0,1] (4 + eˣ) dx = [4x + eˣ] de la 0 la 1.
  • Rezultă (4 + e) − (0 + 1) = 4 + e − 1 = e + 3.
  • Răspuns

    e + 3

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Arătați că ∫[0,2] xf(x) − eˣ dx = ln 23.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • f(x) − eˣ = 3x² + 4, deci integrala este ∫[0,2] x3x² + 4 dx.
  • Cum (3x² + 4)' = 6x, avem ∫[0,2] x3x² + 4 dx = (16)·∫[0,2] (3x² + 4)'3x² + 4 dx = (16)·[ln(3x² + 4)] de la 0 la 2.
  • Rezultă ln166 − ln46 = 4ln26 − 2ln26 = 2ln26 = ln 23.
  • Răspuns

    ln 23

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Se consideră G:R→R, o primitivă a funcției g:R→R, g(x) = f(x²) − 3x⁴. Știind că ∫[0,1] G(x) dx = 1 − e2, arătați că G(1) = 2.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • f(x²) = 3x⁴ + 4 + ex², deci g(x) = 4 + ex². Cum G este primitivă a lui g, avem G'(x) = g(x).
  • Integrăm prin părți, cu x' = 1: ∫[0,1] G(x) dx = [x·G(x)] de la 0 la 1 − ∫[0,1] x·g(x) dx = G(1) − ∫[0,1] (4x + x·ex²) dx.
  • ∫[0,1] (4x + x·ex²) dx = [2x² + (12)·ex²] de la 0 la 1 = 2 + e2 − 12 = e + 32.
  • Deci G(1) − e + 32 = 1 − e2, de unde G(1) = 1 − e + e + 32 = 42 = 2.
  • Răspuns

    G(1) = 2

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Acum încearcă singur

Simularea de pe site îți dă un subiect complet și te corectează pe barem; grilele pe capitole îți arată exact unde mai ai de lucru.

Alte rezolvări M2 științe ale naturii

Toate subiectele oficiale, din 2013 încoace →