Rezolvare BAC 2024 Matematică M2 științe ale naturii, sesiunea I, rezervă

Rezolvarea completă, pas cu pas, a subiectului oficial de Matematică M2 științe ale naturii din sesiunea I, rezervă 2024: toate cele 18 cerințe, fiecare verificată cu baremul oficial. Sub fiecare cerință vezi cum împarte baremul punctele: primești puncte și pentru pașii corecți, chiar dacă rezultatul final e greșit. Deschide o cerință ca să vezi pașii și răspunsul.

Subiectul I (30 de puncte)

1. (5p) Arătați că 2·(1,2 + 0,1) + 0,4 = 3.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Calculăm mai întâi paranteza: 1,2 + 0,1 = 1,3. 2p
  • 2·1,3 + 0,4 = 2,6 + 0,4 = 3. 3p
  • Răspuns

    3

  • Recapitulează Numere reale, ecuații și inecuații: teorie · grile

2. (5p) Se consideră funcția f:R→R, f(x) = 2x + 1. Determinați numărul real a pentru care f(a) − f(2) = a.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • f(a) = 2a + 1 și f(2) = 2·2 + 1 = 5. 2p
  • Ecuația devine 2a + 1 − 5 = a, adică 2a − 4 = a, de unde a = 4. 3p
  • Răspuns

    a = 4

  • Recapitulează Funcții, proprietăți și grafice: teorie · grile

3. (5p) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log₈(x² − 5x + 5) = log₈x.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Logaritmii în aceeași bază sunt egali, deci x² − 5x + 5 = x, adică x² − 6x + 5 = 0.
  • Rădăcinile ecuației de gradul al doilea sunt x = 1 și x = 5.
  • Verificăm: pentru x = 1 și pentru x = 5, ambele argumente sunt pozitive (x² − 5x + 5 = x, iar x > 0), deci ambele valori convin.
  • Răspuns

    x ∈ {1, 5}

  • Recapitulează Funcții, proprietăți și grafice: teorie · grile

4. (5p) Determinați câte numere naturale impare, de două cifre distincte, se pot forma cu elementele mulțimii A = {1, 3, 4, 6, 8}.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Un număr este impar dacă are cifra unităților impară; în A, aceasta poate fi 1 sau 3, deci se alege în 2 moduri.
  • Cifrele sunt distincte, deci pentru fiecare alegere a cifrei unităților, cifra zecilor se alege din celelalte 4 elemente ale lui A.
  • Se pot forma 2·4 = 8 numere.
  • Răspuns

    8 numere

  • Recapitulează Combinatorică și probabilități: teorie · grile

5. (5p) În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(0,8), B(4,2) și C, mijlocul segmentului OA. Determinați coordonatele mijlocului segmentului BC.

−11234−112345678xyOA(0, 8)B(4, 2)C(0, 4)

În baremul oficial: 2p + 3p

  • C este mijlocul lui OA, unde O(0,0) și A(0,8), deci C(0 + 02, 0 + 82), adică C(0,4). 2p
  • Mijlocul lui BC, cu B(4,2) și C(0,4), are coordonatele (4 + 02, 2 + 42) = (2,3). 3p
  • Răspuns

    (2,3)

  • Recapitulează Vectori și geometrie analitică: teorie · grile

6. (5p) Se consideră triunghiul ABC, dreptunghic în A, cu AB = 8 și C = π4. Arătați că aria triunghiului ABC este egală cu 32.

π/48ABCaria = 32

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Triunghiul e dreptunghic în A și are un unghi de π4, deci e dreptunghic isoscel: AC = AB = 8. 3p
  • Catetele sunt AB și AC, deci aria este AB·AC2 = 8·82 = 32. 2p
  • Răspuns

    Aria = 32

  • Recapitulează Trigonometrie și elemente de geometrie: teorie · grile

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Se consideră matricele I₂ = 1001, A = 1313 și B(x) = x − 2x − 2x − 4x, unde x este număr real.

a) (5p) Arătați că det(B(5)) = 12.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • B(5) = 3315. 3p
  • det(B(5)) = 3315 = 3·5 − 3·1 = 15 − 3 = 12. 2p
  • Răspuns

    det(B(5)) = 12

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Determinați numărul real a pentru care (B(4) − B(2))·A = aA.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • B(4) − B(2) = 2204 − 00−22 = 2222.
  • (B(4) − B(2))·A = 2222·1313 = 412412 = 4A.
  • Din 4A = aA și A ≠ O₂ obținem a = 4.
  • Răspuns

    a = 4

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Determinați numerele reale x pentru care det(A·B(x) − 4xI₂) = 0.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • A·B(x) = (x − 2) + 3(x − 4)(x − 2) + 3x(x − 2) + 3(x − 4)(x − 2) + 3x = 4x − 144x − 24x − 144x − 2.
  • A·B(x) − 4xI₂ = −144x − 24x − 14−2.
  • det(A·B(x) − 4xI₂) = (−14)·(−2) − (4x − 2)(4x − 14) = 28 − (16x² − 64x + 28) = −16x² + 64x = −16x(x − 4).
  • Din −16x(x − 4) = 0 obținem x = 0 sau x = 4.
  • Răspuns

    x ∈ {0, 4}

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∘y = x(x − 2) + y(y − 2).

a) (5p) Arătați că 3∘3 = 6.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Înlocuim x = 3 și y = 3 în definiția legii: 3∘3 = 3(3 − 2) + 3(3 − 2). 3p
  • 3·1 + 3·1 = 3 + 3 = 6. 2p
  • Răspuns

    3∘3 = 6

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Determinați numărul real x pentru care 2∘x = x² + 2.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • 2∘x = 2(2 − 2) + x(x − 2) = x² − 2x. 3p
  • Ecuația devine x² − 2x = x² + 2, adică −2x = 2, de unde x = −1. 2p
  • Răspuns

    x = −1

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Arătați că x∘y ≥ −2, pentru orice numere reale x și y.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • x∘y = x² − 2x + y² − 2y.
  • Completăm pătratele, adunând și scăzând 2: x∘y = (x² − 2x + 1) + (y² − 2y + 1) − 2 = (x − 1)² + (y − 1)² − 2.
  • Cum (x − 1)² ≥ 0 și (y − 1)² ≥ 0, obținem x∘y ≥ −2, pentru orice numere reale x și y.
  • Răspuns

    x∘y = (x − 1)² + (y − 1)² − 2 ≥ −2

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Se consideră funcția f:(0,+∞)→R, f(x) = 2√x − 1x − 3.

Vezi graficul funcției f
123456−4−3−2−112xy

a) (5p) Arătați că f'(x) = x√x + 1x², x ∈ (0,+∞).

În baremul oficial: 3p + 2p

  • (2√x)' = 2·12√x = 1√x, (−1x)' = 1x², iar (−3)' = 0, deci f'(x) = 1√x + 1x².
  • Amplificăm prima fracție cu √x: 1√x = √xx = x√xx².
  • f'(x) = x√xx² + 1x² = x√x + 1x², x ∈ (0,+∞).
  • Răspuns

    f'(x) = x√x + 1x²

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x = 1, situat pe graficul funcției f.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • f(1) = 2·1 − 1 − 3 = −2 și f'(1) = 1 + 11 = 2.
  • Ecuația tangentei este y − f(1) = f'(1)(x − 1), adică y + 2 = 2(x − 1).
  • Obținem y = 2x − 4.
  • Răspuns

    y = 2x − 4

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Demonstrați că funcția f este bijectivă.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Pentru x ∈ (0,+∞) avem x√x + 1 > 0 și x² > 0, deci f'(x) > 0. Așadar f este strict crescătoare pe (0,+∞), deci injectivă.
  • Când x tinde la 0 cu x > 0, 2√x tinde la 0 și −1x tinde la −∞, deci limx→0 f(x) = −∞.
  • Când x tinde la +∞, 2√x tinde la +∞ și 1x tinde la 0, deci limx→+∞ f(x) = +∞.
  • f este continuă, iar limitele sunt −∞ și +∞, deci f ia toate valorile reale: f este surjectivă.
  • f este injectivă și surjectivă, deci este bijectivă.
  • Răspuns

    f este strict crescătoare, continuă, cu limitele −∞ și +∞, deci bijectivă

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Se consideră funcția f:R→R, f(x) = 4xx² + 1.

Vezi graficul funcției f
−4−3−2−11234−22xy

a) (5p) Arătați că ∫[1,2] (x² + 1)f(x) dx = 6.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • (x² + 1)f(x) = 4x, deci integrala este ∫[1,2] 4x dx. 3p
  • ∫[1,2] 4x dx = [2x²] de la 1 la 2 = 8 − 2 = 6. 2p
  • Răspuns

    6

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Arătați că ∫[2,3] f(x) dx = 2ln2.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • La numărător apare derivata numitorului: (x² + 1)' = 2x, deci 4xx² + 1 = 2·(2x)x² + 1.
  • ∫[2,3] 4xx² + 1 dx = [2ln(x² + 1)] de la 2 la 3 = 2ln10 − 2ln5.
  • 2ln10 − 2ln5 = 2ln(105) = 2ln2.
  • Răspuns

    2ln2

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Determinați m ∈ (1,+∞) pentru care ∫[1,m] (f(√x)√x)³ dx = 6.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • f(√x) = 4√xx + 1, deci f(√x)√x = 4x + 1, iar la cub: 64(x + 1)³.
  • ∫[1,m] 64(x + 1)³ dx = [−32(x + 1)²] de la 1 la m = −32(m + 1)² + 324 = −32(m + 1)² + 8.
  • Din −32(m + 1)² + 8 = 6 obținem 32(m + 1)² = 2, adică (m + 1)² = 16.
  • Cum m ∈ (1,+∞), avem m + 1 > 0, deci m + 1 = 4 și m = 3.
  • Răspuns

    m = 3

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Acum încearcă singur

Simularea de pe site îți dă un subiect complet și te corectează pe barem; grilele pe capitole îți arată exact unde mai ai de lucru.

Alte rezolvări M2 științe ale naturii

Toate subiectele oficiale, din 2013 încoace →