Rezolvare BAC 2023 Matematică M2 științe ale naturii, modelul

Rezolvarea completă, pas cu pas, a subiectului oficial de Matematică M2 științe ale naturii din modelul 2023: toate cele 18 cerințe, fiecare verificată cu baremul oficial. Sub fiecare cerință vezi cum împarte baremul punctele: primești puncte și pentru pașii corecți, chiar dacă rezultatul final e greșit. Deschide o cerință ca să vezi pașii și răspunsul.

Subiectul I (30 de puncte)

1. (5p) Arătați că numerele 5 − 2√6, 1 și 5 + √24 sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Cum √24 = 2√6, avem (5 − 2√6)(5 + √24) = (5 − √24)(5 + √24) = 5² − (√24)².
  • Produsul este 25 − 24 = 1 = 1².
  • Pătratul termenului din mijloc este egal cu produsul celorlalți doi, deci numerele sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice.
  • Răspuns

    (5 − 2√6)(5 + √24) = 1²

  • Recapitulează Șiruri de numere reale: teorie · grile

2. (5p) Se consideră funcția f:R→R, f(x) = ax + 1, unde a este număr real nenul. Determinați numărul real nenul a pentru care (f∘f)(1) = 1.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • f(1) = a + 1, deci (f∘f)(1) = f(a + 1) = a(a + 1) + 1.
  • Din a(a + 1) + 1 = 1 obținem a(a + 1) = 0.
  • Cum a este nenul, a + 1 = 0, deci a = −1.
  • Răspuns

    a = −1

  • Recapitulează Funcții, proprietăți și grafice: teorie · grile

3. (5p) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2ˣ·(14)2−x = 32.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • 14 = 2⁻², deci (14)2−x = 2−4+2x.
  • Ecuația devine 2ˣ·2−4+2x = 23x−4 = 2⁵.
  • Exponenții sunt egali: 3x − 4 = 5, deci x = 3.
  • Răspuns

    x = 3

  • Recapitulează Funcții, proprietăți și grafice: teorie · grile

4. (5p) Determinați numărul de submulțimi ordonate, cu câte două elemente, care se pot forma cu elementele mulțimii M = {0, 1, 2, 3, 4}.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Submulțimile ordonate cu două elemente ale unei mulțimi cu 5 elemente sunt aranjamente de 5 luate câte 2: A₅² = 5!3!. 3p
  • A₅² = 4·5 = 20. 2p
  • Răspuns

    20 de submulțimi ordonate

  • Recapitulează Combinatorică și probabilități: teorie · grile

5. (5p) În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(−2,1) și B(2,5). Determinați ecuația dreptei d care trece prin punctul B și este perpendiculară pe dreapta AB.

−3−2−112−112345xyOA(−2, 1)B(2, 5)

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Panta dreptei AB: mAB = 5 − 12 + 2 = 1.
  • Cum d ⊥ AB, md·mAB = −1, deci md = −1.
  • Ecuația dreptei d: y − 5 = −1·(x − 2), adică y = −x + 7.
  • Răspuns

    y = −x + 7

  • Recapitulează Vectori și geometrie analitică: teorie · grile

6. (5p) Arătați că (tg x + 1)(ctg x − 1) = 2ctg 2x, pentru orice x ∈ (0, π2).

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Scriem tg x = sin(x)cos(x), ctg x = cos(x)sin(x) și desfacem parantezele: (tg x + 1)(ctg x − 1) = 1 − tg x + ctg x − 1 = ctg x − tg x.
  • ctg x − tg x = cos²x − sin²xsin(x)·cos(x).
  • Cum cos²x − sin²x = cos 2x și sin(x)·cos(x) = (12)·sin 2x, fracția este 2cos 2xsin 2x = 2ctg 2x, pentru orice x ∈ (0, π2).
  • Răspuns

    2ctg 2x

  • Recapitulează Trigonometrie și elemente de geometrie: teorie · grile

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Se consideră matricea A(a) = a1a+11a−12−a4 și sistemul de ecuații ax+y+(a+1)z=ax+ay−z=42x−ay+4z=−4, unde a este număr real.

a) (5p) Arătați că det(A(1)) = −9.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • A(1) = 11211−12−14, deci det(A(1)) = 11211−12−14. 2p
  • Cu regula lui Sarrus: det(A(1)) = 4 − 2 − 2 − 4 − 1 − 4 = −9. 3p
  • Răspuns

    det(A(1)) = −9

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Determinați mulțimea valorilor reale ale lui a pentru care sistemul are soluție unică.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Dezvoltăm după prima linie: det(A(a)) = a·a−1−a4 − 1·1−124 + (a + 1)·1a2−a.
  • det(A(a)) = a·3a − 6 + (a + 1)(−3a) = 3a² − 6 − 3a² − 3a = −3a − 6.
  • Sistemul are soluție unică ⇔ det(A(a)) ≠ 0 ⇔ a ≠ −2.
  • Răspuns

    a ∈ R \ {−2}

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Arătați că, dacă sistemul are soluția unică (x₀, y₀, z₀), atunci x₀ + y₀ + z₀ = 2.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Adunând ultimele două ecuații obținem 3x₀ + 3z₀ = 0, deci x₀ + z₀ = 0.
  • Prima ecuație se scrie a(x₀ + z₀) + y₀ + z₀ = a, deci y₀ + z₀ = a.
  • A doua ecuație, cu x₀ = −z₀, devine ay₀ − 2z₀ = 4. Înlocuind z₀ = a − y₀: ay₀ − 2a + 2y₀ = 4, adică (a + 2)(y₀ − 2) = 0.
  • Cum soluția e unică, a ≠ −2, deci y₀ = 2 și x₀ + y₀ + z₀ = 0 + 2 = 2.
  • Răspuns

    x₀ + y₀ + z₀ = 2

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

Se consideră polinomul f = X³ − 3X² + 2X + m, unde m este număr real.

a) (5p) Pentru m = 6, arătați că f(−1) = 0.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Pentru m = 6: f = X³ − 3X² + 2X + 6. 3p
  • f(−1) = (−1)³ − 3·(−1)² + 2·(−1) + 6 = −1 − 3 − 2 + 6 = 0. 2p
  • Răspuns

    f(−1) = 0

  • Recapitulează Polinoame: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Determinați numărul real m pentru care polinomul f este divizibil cu polinomul g = X² + 2.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Împărțim f la g: (X − 3)(X² + 2) = X³ − 3X² + 2X − 6, deci f = (X − 3)(X² + 2) + 6 + m. 3p
  • Restul împărțirii este 6 + m. Polinomul f este divizibil cu g dacă 6 + m = 0, deci m = −6. 2p
  • Răspuns

    m = −6

  • Recapitulează Polinoame: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Determinați numărul real m pentru care x₁³ + x₂³ + x₃³ = 0, unde x₁, x₂ și x₃ sunt rădăcinile polinomului f.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Relațiile lui Viète: x₁ + x₂ + x₃ = 3 și x₁x₂ + x₂x₃ + x₃x₁ = 2, deci x₁² + x₂² + x₃² = 3² − 2·2 = 5.
  • Fiecare rădăcină verifică xᵢ³ = 3xᵢ² − 2xᵢ − m. Adunând: x₁³ + x₂³ + x₃³ = 3·5 − 2·3 − 3m = 9 − 3m.
  • Din 9 − 3m = 0 obținem m = 3.
  • Răspuns

    m = 3

  • Recapitulează Polinoame: teorie · grile · probleme pe tipuri

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Se consideră funcția f:(−1,+∞)→R, f(x) = x + √(x+1)eˣ.

Vezi graficul funcției f
−11234512345xy

a) (5p) Arătați că f'(x) = 1 − 2x+12eˣ√(x+1), x∈(−1,+∞).

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Cu regula câtului, simplificând cu eˣ, derivata fracției este (√(x+1))' − √(x+1)eˣ, unde (√x+1)' = 12√(x+1).
  • Aducem numărătorul la numitorul 2√x+1: 12√(x+1) − √x+1 = 1 − 2(x+1)2√(x+1), deci f'(x) = 1 + 1 − 2(x+1)2eˣ√(x+1).
  • Cum 1 − 2x − 2 = −(2x + 1), obținem f'(x) = 1 − 2x+12eˣ√(x+1), x∈(−1,+∞).
  • Răspuns

    f'(x) = 1 − 2x+12eˣ√(x+1)

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Determinați ecuația asimptotei oblice spre +∞ la graficul funcției f.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • m = limx→+∞ f(x)x = limx→+∞ (1 + √(x+1)x·eˣ) = 1 + 0 = 1, deoarece √(x+1)x tinde la 0 și 1eˣ tinde la 0.
  • n = limx→+∞ (f(x) − x) = limx→+∞ √(x+1)eˣ. Cu regula lui l'Hôpital: = limx→+∞ 12eˣ√(x+1) = 0.
  • Deci dreapta de ecuație y = x este asimptotă oblică spre +∞ la graficul funcției f.
  • Răspuns

    y = x

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Demonstrați că f(x) − x ≤ √e2, pentru orice x∈(−1,+∞).

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Fie g:(−1,+∞)→R, g(x) = f(x) − x. Din a), g'(x) = −2x+12eˣ√(x+1), iar g'(x) = 0 ⇔ x = −12.
  • Numitorul e pozitiv, deci g'(x) ≥ 0 pe (−1, −12], iar g'(x) ≤ 0 pe [−12, +∞). Astfel g este crescătoare pe (−1, −12] și descrescătoare pe [−12, +∞).
  • Rezultă g(x) ≤ g(−12), pentru orice x∈(−1,+∞).
  • g(−12) = √12·e1/2 = √e2, deci f(x) − x ≤ √e2, pentru orice x∈(−1,+∞).
  • Răspuns

    maximul lui f(x) − x este √e2

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Se consideră funcția f:(0,+∞)→R, f(x) = x² + x·ln x.

Vezi graficul funcției f
123456−0,3−0,2−0,10,10,20,3xy

a) (5p) Arătați că ∫[1,2] 3(f(x) − x·ln x) dx = 7.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • f(x) − x·ln x = x², deci integrala este ∫[1,2] 3x² dx. 3p
  • ∫[1,2] 3x² dx = [x³] de la 1 la 2 = 8 − 1 = 7. 2p
  • Răspuns

    7

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Arătați că ∫[1,e] f(x)x³ dx = 2(1 − 1e).

În baremul oficial: 3p + 2p

  • f(x)x³ = 1x + ln xx², deci integrala se desparte în două.
  • ∫[1,e] 1x dx = [ln x] de la 1 la e = 1.
  • Prin părți, cu (−1x)' = 1x²: ∫[1,e] ln xx² dx = [−ln xx] de la 1 la e + ∫[1,e] 1x² dx = −1e + [−1x] de la 1 la e = −1e − 1e + 1.
  • Suma: 1 + 1 − 2e = 2 − 2e = 2(1 − 1e).
  • Răspuns

    2(1 − 1e)

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Arătați că suprafața plană delimitată de graficul funcției g:[1,+∞)→R, g(x) = x+1f(x), axa Ox și dreptele de ecuații x = 1 și x = e are aria strict mai mare decât 1.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Pentru x ∈ [1,e], g(x) = x+1x² + x·ln x ≥ 0, deci aria este ∫[1,e] g(x) dx.
  • Împărțim numărătorul și numitorul cu x: g(x) = 1 + 1/xx + ln x, iar (x + ln x)' = 1 + 1x.
  • Aria = [ln(x + ln x)] de la 1 la e = ln(e + 1) − ln1 = ln(e + 1).
  • Cum e + 1 > e, avem ln(e + 1) > ln e = 1, deci aria este strict mai mare decât 1.
  • Răspuns

    Aria = ln(e + 1) > 1

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Acum încearcă singur

Simularea de pe site îți dă un subiect complet și te corectează pe barem; grilele pe capitole îți arată exact unde mai ai de lucru.

Alte rezolvări M2 științe ale naturii

Toate subiectele oficiale, din 2013 încoace →