Rezolvare BAC 2023 Matematică M1 mate-info, modelul

Rezolvarea completă, pas cu pas, a subiectului oficial de Matematică M1 mate-info din modelul 2023: toate cele 18 cerințe, fiecare verificată cu baremul oficial. Sub fiecare cerință vezi cum împarte baremul punctele: primești puncte și pentru pașii corecți, chiar dacă rezultatul final e greșit. Deschide o cerință ca să vezi pașii și răspunsul.

Subiectul I (30 de puncte)

1. (5p) Determinați numerele reale a și b pentru care (a + bi)(1 + i) = 4, unde i² = −1.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Desfacem parantezele: (a + bi)(1 + i) = a + ai + bi + bi² = a − b + (a + b)i.
  • Din a − b + (a + b)i = 4 identificăm partea reală și pe cea imaginară: a − b = 4 și a + b = 0.
  • Adunând ecuațiile: 2a = 4, deci a = 2 și b = −2.
  • Răspuns

    a = 2, b = −2

  • Recapitulează Numere complexe: teorie · grile

2. (5p) Se consideră funcția f:R→R, f(x) = mx² − 2x + m, unde m este număr real nenul. Determinați numerele reale m pentru care f(m − x) = f(m + x), pentru orice număr real x.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Egalitatea se scrie m(m − x)² − 2(m − x) + m = m(m + x)² − 2(m + x) + m.
  • Trecem totul într-un membru: m[(m + x)² − (m − x)²] − 2[(m + x) − (m − x)] = 0, adică 4m²x − 4x = 0, deci x(m² − 1) = 0.
  • Egalitatea are loc pentru orice număr real x, deci m² − 1 = 0, de unde m = −1 sau m = 1, valori care convin (sunt nenule).
  • Răspuns

    m ∈ {−1, 1}

  • Recapitulează Funcții, proprietăți și grafice: teorie · grile

3. (5p) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2log₂(2x) − 1 = log₂(x² + x + 2).

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Condiții: 2x > 0, deci x > 0; x² + x + 2 > 0 pentru orice x real (Δ = −7 < 0).
  • 2log₂(2x) − 1 = log₂(4x²) − log₂2 = log₂(2x²), deci ecuația devine log₂(2x²) = log₂(x² + x + 2).
  • Rezultă 2x² = x² + x + 2, adică x² − x − 2 = 0, cu soluțiile x = −1 și x = 2.
  • x = −1 nu convine (x > 0), iar x = 2 convine.
  • Răspuns

    x = 2

  • Recapitulează Funcții, proprietăți și grafice: teorie · grile

4. (5p) Se consideră mulțimile A = {1, 2, 3, 4} și F = {f | f:A→A}. Determinați probabilitatea ca, alegând un element f din mulțimea F, acesta să verifice inegalitatea f(n) ≤ n, pentru orice n ∈ A.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Fiecare dintre cele 4 elemente ale lui A are 4 imagini posibile, deci F are 4⁴ = 256 de elemente: 256 de cazuri posibile.
  • Pentru fiecare n ∈ A, valoarea f(n) se poate alege din {1, …, n}, deci în n moduri: sunt 1·2·3·4 = 24 de cazuri favorabile.
  • p = 24256 = 332.
  • Răspuns

    p = 332

  • Recapitulează Combinatorică și probabilități: teorie · grile

5. (5p) În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(5,3) și B(−1,5). Determinați coordonatele punctului C, știind că CA + CB = 2OC (vectori).

−2−112345−112345xyOA(5, 3)B(−1, 5)M(2, 4)

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Fie M mijlocul segmentului AB. Atunci CA + CB = 2CM (vectori), deci relația devine CM = OC (vectori).
  • Rezultă că C este mijlocul segmentului OM.
  • xM = 5 − 12 = 2 și yM = 3 + 52 = 4, deci M(2,4) și, cum O este originea, xC = 1 și yC = 2.
  • Răspuns

    C(1,2)

  • Recapitulează Vectori și geometrie analitică: teorie · grile

6. (5p) Se consideră triunghiul ABC, cu AB = 8, măsura unghiului C de 30° și punctul O, centrul cercului circumscris triunghiului ABC. Determinați distanța de la punctul O la latura AB.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Din teorema sinusurilor: ABsin(C) = 2R, deci R = AB2sin(C) = 81 = 8, deoarece 2sin 30° = 1.
  • Unghiul la centru AOB are măsura 2·30° = 60° și OA = OB = 8, deci triunghiul OAB este echilateral, cu latura 8.
  • Distanța de la O la AB este înălțimea OM a acestui triunghi, unde M este mijlocul lui AB: OM = 8√32 = 4√3.
  • Răspuns

    4√3

  • Recapitulează Trigonometrie și elemente de geometrie: teorie · grile

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Se consideră matricea A(a) = 3a−22a+11−a−1a+2−21 și sistemul de ecuații 3x+ay−2z=b(2a+1)x+(1−a)y−z=c(a+2)x−2y+z=−1, unde a, b și c sunt numere reale.

a) (5p) Arătați că det(A(0)) = 5.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • A(0) = 30−211−12−21, deci det(A(0)) = 30−211−12−21. 2p
  • Cu regula lui Sarrus: det(A(0)) = 3 + 4 + 0 + 4 − 6 − 0 = 5. 3p
  • Răspuns

    det(A(0)) = 5

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Determinați numerele reale a pentru care matricea A(a) este inversabilă.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Dezvoltăm după prima linie: det(A(a)) = 3·1−a−1−21 − a·2a+1−1a+21 − 2·2a+11−aa+2−2.
  • det(A(a)) = 3(−1 − a) − a(3a + 3) − 2(a² − 3a − 4) = −5a² + 5 = 5(1 + a)(1 − a).
  • Matricea este inversabilă ⇔ det(A(a)) ≠ 0 ⇔ a ≠ −1 și a ≠ 1.
  • Răspuns

    a ∈ R \ {−1, 1}

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Determinați numerele reale b și c pentru care sistemul de ecuații este compatibil, oricare ar fi numărul real a.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Pentru a ∈ R \ {−1, 1}, determinantul sistemului e nenul, deci sistemul e compatibil pentru orice b și c. Rămân de analizat a = −1 și a = 1.
  • Pentru a = −1, ultimele două ecuații sunt −x + 2y − z = c și x − 2y + z = −1. Adunându-le: 0 = c − 1, deci c = 1.
  • Pentru a = 1, ecuațiile sunt E₁: 3x + y − 2z = b, E₂: 3x − z = c și E₃: 3x − 2y + z = −1. Din 2E₁ + E₃ obținem 9x − 3z = 2b − 1, iar din 3E₂ obținem 9x − 3z = 3c, deci 2b − 1 = 3c. Cum c = 1, rezultă b = 2.
  • Verificare pentru b = 2, c = 1: la a = −1, E₃ este E₂ înmulțită cu −1, iar la a = 1, E₃ = 3E₂ − 2E₁. Rămân câte două ecuații cu minorul a−21−a−1 = 2 − 3a ≠ 0, deci sistemul e compatibil (nedeterminat).
  • Răspuns

    b = 2, c = 1

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

Se consideră polinomul f = X⁴ + aX³ + aX² + 8X − 8, unde a este număr real.

a) (5p) Arătați că f(−1) = −15, pentru orice număr real a.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • f(−1) = (−1)⁴ + a·(−1)³ + a·(−1)² + 8·(−1) − 8. 3p
  • f(−1) = 1 − a + a − 8 − 8 = −15, pentru orice număr real a. 2p
  • Răspuns

    f(−1) = −15

  • Recapitulează Polinoame: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Determinați numărul real a pentru care restul împărțirii polinomului f la polinomul g = X² − 1 este egal cu 15X.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Modulo X² − 1 avem X² ≡ 1, deci X³ ≡ X și X⁴ ≡ 1.
  • Restul este 1 + aX + a + 8X − 8 = (a + 8)X + a − 7.
  • Din (a + 8)X + a − 7 = 15X obținem a + 8 = 15 și a − 7 = 0, deci a = 7.
  • Răspuns

    a = 7

  • Recapitulează Polinoame: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Arătați că, pentru orice număr real a, polinomul f nu are toate rădăcinile numere întregi.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Presupunem că rădăcinile x₁, x₂, x₃, x₄ sunt numere întregi. Din relațiile lui Viète, x₁ + x₂ + x₃ + x₄ = −a, deci a ∈ Z.
  • Tot din Viète, x₁x₂x₃x₄ = −8, deci |x₁|·|x₂|·|x₃|·|x₄| = 8. Dacă toate modulele ar fi cel puțin 2, produsul ar fi cel puțin 16; deci cel puțin o rădăcină are modulul 1.
  • Cum f(−1) = −15 ≠ 0, acea rădăcină este 1, deci f(1) = 2a + 1 = 0, adică a = −12.
  • Dar a ∈ Z, contradicție. Deci f nu are toate rădăcinile numere întregi.
  • Răspuns

    Presupunerea duce la a = −12 ∉ Z, contradicție

  • Recapitulează Polinoame: teorie · grile · probleme pe tipuri

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Se consideră funcția f:R→R, f(x) = 1 − x − (x⁴ − 1)arctg x.

Vezi graficul funcției f
−4−3−2−11234−1−0,50,511,52xy

a) (5p) Arătați că f'(x) = −x²(4x·arctg x + 1), x∈R.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • f'(x) = −1 − 4x³arctg x − x⁴ − 1x² + 1, deoarece (arctg x)' = 1x² + 1.
  • Cum x⁴ − 1 = (x² − 1)(x² + 1), avem x⁴ − 1x² + 1 = x² − 1.
  • f'(x) = −1 − 4x³arctg x − x² + 1 = −4x³arctg x − x² = −x²(4x·arctg x + 1), x∈R.
  • Răspuns

    f'(x) = −x²(4x·arctg x + 1)

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f care este paralelă cu axa Ox.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Tangenta în punctul de abscisă x₀ este paralelă cu Ox ⇔ f'(x₀) = 0 ⇔ −x₀²(4x₀·arctg x₀ + 1) = 0.
  • x₀ și arctg x₀ au același semn, deci x₀·arctg x₀ ≥ 0, iar 4x₀·arctg x₀ + 1 > 0. Rămâne x₀ = 0.
  • f(0) = 1 − 0 − (−1)·0 = 1, deci tangenta are ecuația y − f(0) = f'(0)(x − 0), adică y = 1.
  • Răspuns

    y = 1

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Demonstrați că tg(f(x)) ≥ f(x) ≥ f(tg x), pentru orice x ∈ [0,1].

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Din a), f'(x) ≤ 0 pentru orice x real, deci f este descrescătoare pe R. Cum f(0) = 1 și f(1) = 0, obținem 0 ≤ f(x) ≤ 1, pentru orice x ∈ [0,1].
  • Fie g:[0,1]→R, g(x) = tg x − x. Avem g'(x) = 1cos²x − 1 ≥ 0 (fiindcă 0 < cos²x ≤ 1 pe [0,1]), deci g este crescătoare pe [0,1] și g(x) ≥ g(0) = 0, adică tg x ≥ x, pentru orice x ∈ [0,1].
  • Aplicând inegalitatea pentru f(x) ∈ [0,1] obținem tg(f(x)) ≥ f(x).
  • Din tg x ≥ x și f descrescătoare obținem f(x) ≥ f(tg x). Deci tg(f(x)) ≥ f(x) ≥ f(tg x), pentru orice x ∈ [0,1].
  • Răspuns

    tg(f(x)) ≥ f(x) ≥ f(tg x)

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Se consideră funcția f:R→R, f(x) = x² + eˣ1 + e⁻ˣ.

Vezi graficul funcției f
−4−3−2−112340,20,40,6xy

a) (5p) Arătați că ∫[0,3] (1 + e⁻ˣ)f(x) dx = 8 + e³.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • (1 + e⁻ˣ)f(x) = x² + eˣ.
  • ∫[0,3] (x² + eˣ) dx = [x³3 + eˣ] de la 0 la 3.
  • = 273 + e³ − 0 − 1 = 8 + e³.
  • Răspuns

    8 + e³

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Arătați că ∫[−m,m] f(x)x² + eˣ dx = m, pentru orice m ∈ (0, +∞).

În baremul oficial: 3p + 2p

  • f(x)x² + eˣ = 11 + e⁻ˣ = eˣeˣ + 1, iar (eˣ + 1)' = eˣ.
  • ∫[−m,m] eˣeˣ + 1 dx = [ln(1 + eˣ)] de la −m la m = ln(1 + eᵐ) − ln(1 + e⁻ᵐ).
  • 1 + e⁻ᵐ = 1 + eᵐeᵐ, deci diferența este ln(1 + eᵐ) − ln(1 + eᵐ) + ln eᵐ = m.
  • Răspuns

    m

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Determinați numărul real nenul a pentru care limx→0 (1eax − 1)·∫[0,x] f(t) dt = 1.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Fie F(x) = ∫[0,x] f(t) dt. Cum f e continuă, F'(x) = f(x), iar F(0) = 0. Și eax − 1 tinde la 0, deci limita este de forma 00.
  • Cu regula lui l'Hôpital: limx→0 F(x)eax − 1 = limx→0 f(x)a·eax = f(0)a.
  • f(0) = 0 + 11 + 1 = 12, deci limita este 12a.
  • Din 12a = 1 obținem a = 12, valoare care convine.
  • Răspuns

    a = 12

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Acum încearcă singur

Simularea de pe site îți dă un subiect complet și te corectează pe barem; grilele pe capitole îți arată exact unde mai ai de lucru.

Alte rezolvări M1 mate-info

Toate subiectele oficiale, din 2013 încoace →