Rezolvare BAC 2017 Matematică M1 mate-info, sesiunea I (vară)

Rezolvarea completă, pas cu pas, a subiectului oficial Matematică M_mate-info din sesiunea I (vară) 2017 (Proba E.c) — sesiunea din vară 2017): toate cele 18 cerințe, fiecare verificată cu baremul oficial. Deschide o cerință ca să vezi pașii și răspunsul.

Rezolvă-l cronometrat, cu notă Subiectul original (PDF) Baremul oficial (PDF)

Subiectul I (30 de puncte)

1. (5p) Se consideră numărul complex z = 2 + i. Arătați că z + z̄ + z·z̄ = 9, unde z̄ este conjugatul lui z.

  • z̄ = 2 − i, deci z + z̄ = 2 + i + 2 − i = 4.
  • z·z̄ = (2 + i)(2 − i) = 4 − i² = 4 + 1 = 5.
  • Suma este 4 + 5 = 9.
  • Răspuns

    9

  • Recapitulează Numere complexe: teorie · grile

2. (5p) Determinați numărul real m, știind că punctul A(1, m) aparține graficului funcției f:R→R, f(x) = x² + 2x − 3.

  • A(1, m) aparține graficului ⇔ f(1) = m.
  • f(1) = 1 + 2 − 3 = 0, deci m = 0.
  • Răspuns

    m = 0

  • Recapitulează Funcții, proprietăți și grafice: teorie · grile

3. (5p) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația (1 − log₂x)(2 − log₂x) = 0.

  • Condiția de existență: x > 0.
  • Un produs e nul dacă un factor e nul: 1 − log₂x = 0 sau 2 − log₂x = 0.
  • log₂x = 1 ⇒ x = 2; log₂x = 2 ⇒ x = 4. Ambele valori sunt pozitive, deci convin.
  • Răspuns

    x ∈ {2, 4}

  • Recapitulează Funcții, proprietăți și grafice: teorie · grile

4. (5p) Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să aibă cifra zecilor strict mai mică decât cifra unităților.

  • Numerele de două cifre sunt 10, 11, …, 99: 90 de cazuri posibile.
  • Cifra zecilor a ∈ {1, …, 8}, iar cifra unităților b > a: pentru a = 1 sunt 8 variante, pentru a = 2 sunt 7, …, pentru a = 8 una singură.
  • Cazuri favorabile: 8 + 7 + 6 + 5 + 4 + 3 + 2 + 1 = 36.
  • p = 3690 = 25.
  • Răspuns

    p = 25

  • Recapitulează Combinatorică și probabilități: teorie · grile

5. (5p) În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(3,1), B(3,3) și C(0,2). Determinați lungimea medianei din C a triunghiului ABC.

−1123−1123xyOA(3, 1)B(3, 3)C(0, 2)M(3, 2)
  • Mediana din C unește C cu mijlocul M al segmentului AB: M(3 + 32, 1 + 32) = M(3, 2).
  • CM = √(3 − 0)² + (2 − 2)² = √9 = 3.
  • Răspuns

    CM = 3

  • Recapitulează Vectori și geometrie analitică: teorie · grile

6. (5p) Arătați că (1 + tg²x)cos²x − (1 + ctg²x)sin²x = 0, pentru orice x ∈ (0, π2).

  • tg x = sin(x)cos(x), deci (1 + tg²x)cos²x = cos²x + sin²x = 1.
  • ctg x = cos(x)sin(x), deci (1 + ctg²x)sin²x = sin²x + cos²x = 1.
  • Diferența este 1 − 1 = 0, pentru orice x ∈ (0, π2).
  • Răspuns

    0

  • Recapitulează Trigonometrie și elemente de geometrie: teorie · grile

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Se consideră matricea A(a) = 11212a−2−13 și sistemul de ecuații x + y + 2z = 0x + 2y + az = 0−2x − y + 3z = 0, unde a este număr real.

a) (5p) Arătați că det(A(9)) = 0.

  • det(A(9)) = 112129−2−13.
  • Cu regula lui Sarrus: 6 + (−18) + (−2) − (−8) − (−9) − 3 = 6 − 18 − 2 + 8 + 9 − 3 = 0.
  • Răspuns

    det(A(9)) = 0

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Determinați valorile reale ale lui a pentru care sistemul are soluție unică.

  • det(A(a)) = 6 + (−2a) + (−2) − (−8) − (−a) − 3 = 9 − a.
  • Sistemul (omogen, cu matricea A(a)) are soluție unică ⇔ det(A(a)) ≠ 0 ⇔ a ≠ 9.
  • Răspuns

    a ∈ R \ {9}

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Demonstrați că, dacă sistemul are soluția (x₀, y₀, z₀), cu x₀, y₀ și z₀ numere reale nenule, atunci −x₀ + y₀ + z₀ = 11(x₀ + y₀ + z₀).

  • Sistemul omogen are o soluție nenulă doar dacă nu are soluție unică, deci a = 9.
  • Pentru a = 9, scăzând prima ecuație din a doua: y + 7z = 0, deci y = −7z, iar din prima x = −y − 2z = 5z. Soluțiile sunt (5α, −7α, α), α ∈ R.
  • −x₀ + y₀ + z₀ = −5α − 7α + α = −11α.
  • 11(x₀ + y₀ + z₀) = 11(5α − 7α + α) = 11·(−α) = −11α, deci egalitatea are loc.
  • Răspuns

    −x₀ + y₀ + z₀ = 11(x₀ + y₀ + z₀)

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∘y = xy + 7x + 7y + 42.

a) (5p) Arătați că x∘y = (x + 7)(y + 7) − 7, pentru orice numere reale x și y.

  • x∘y = xy + 7x + 7y + 49 − 7.
  • = x(y + 7) + 7(y + 7) − 7 = (x + 7)(y + 7) − 7, pentru orice x, y reale.
  • Răspuns

    x∘y = (x + 7)(y + 7) − 7

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Determinați numerele reale x, știind că x∘x = x.

  • x∘x = (x + 7)² − 7, deci ecuația devine (x + 7)² − 7 = x.
  • (x + 7)² − (x + 7) = 0 ⇔ (x + 7)(x + 6) = 0.
  • x = −7 sau x = −6.
  • Răspuns

    x ∈ {−7, −6}

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Determinați numărul real a, știind că 2017ᵃ∘(−6) = 1.

  • 2017ᵃ∘(−6) = (2017ᵃ + 7)(−6 + 7) − 7 = 2017ᵃ + 7 − 7 = 2017ᵃ.
  • 2017ᵃ = 1 = 2017⁰, deci a = 0.
  • Răspuns

    a = 0

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Se consideră funcția f:(1, +∞)→R, f(x) = ln x1 − x.

Vezi graficul funcției f
1234567−0,8−0,6−0,4−0,2xy

a) (5p) Arătați că f'(x) = 1 − x + x ln xx(1 − x)², x ∈ (1, +∞).

  • Regula câtului: f'(x) = (1/x)·(1 − x) − ln x·(−1)(1 − x)² = (1 − x)/x + ln x(1 − x)².
  • Aducem numărătorul la numitorul x: f'(x) = 1 − x + x ln xx(1 − x)², x ∈ (1, +∞).
  • Răspuns

    f'(x) = 1 − x + x ln xx(1 − x)²

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞ la graficul funcției f.

  • limx→+∞ f(x) = limx→+∞ ln x1 − x, caz ∞/∞.
  • Cu regula lui l'Hôpital: limx→+∞ 1/x−1 = 0.
  • Limita e finită, deci dreapta y = 0 este asimptotă orizontală spre +∞.
  • Răspuns

    y = 0

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Demonstrați că x ln x > x − 1, pentru orice x ∈ (1, +∞).

  • Fie g:(1, +∞)→R, g(x) = x ln x − x + 1. Atunci g'(x) = ln x + 1 − 1 = ln x.
  • Pentru x > 1, ln x > 0, deci g'(x) > 0 și g este strict crescătoare pe (1, +∞).
  • limx→1 g(x) = 1·0 − 1 + 1 = 0, deci g(x) > 0 pentru orice x ∈ (1, +∞).
  • Așadar x ln x − x + 1 > 0, adică x ln x > x − 1.
  • Răspuns

    x ln x > x − 1 pe (1, +∞)

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Se consideră funcția f:R→R, f(x) = eˣ + 3x².

Vezi graficul funcției f
−4−3−2−112340,960,9811,021,041,06xy

a) (5p) Arătați că ∫[0,1] (f(x) − 3x²) dx = e − 1.

  • f(x) − 3x² = eˣ, deci integrala este ∫[0,1] eˣ dx.
  • = [eˣ] de la 0 la 1 = e − 1.
  • Răspuns

    e − 1

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Arătați că ∫[0,1] x f(x) dx = 74.

  • ∫[0,1] x f(x) dx = ∫[0,1] x eˣ dx + ∫[0,1] 3x³ dx.
  • Prin părți, ∫ x eˣ dx = x eˣ − eˣ = (x − 1)eˣ, deci ∫[0,1] x eˣ dx = [(x − 1)eˣ] de la 0 la 1 = 0 − (−1) = 1.
  • ∫[0,1] 3x³ dx = [3x⁴4] de la 0 la 1 = 34.
  • Suma: 1 + 34 = 74.
  • Răspuns

    74

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Determinați numărul natural nenul n, pentru care suprafața plană delimitată de graficul funcției g:R→R, g(x) = f(x) − eˣ, axa Ox și dreptele de ecuații x = 0 și x = n are aria egală cu n² − n + 1.

  • g(x) = 3x² ≥ 0, deci aria este A = ∫[0,n] 3x² dx = [x³] de la 0 la n = n³.
  • n³ = n² − n + 1 ⇔ n³ − n² + n − 1 = 0 ⇔ n²(n − 1) + (n − 1) = 0 ⇔ (n − 1)(n² + 1) = 0.
  • Cum n² + 1 > 0, rezultă n = 1.
  • Răspuns

    n = 1

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Acum încearcă singur

Simularea de pe site îți dă un subiect complet și te corectează pe barem; grilele pe capitole îți arată exact unde mai ai de lucru.

Simulare BAC Exersează pe capitole

Alte rezolvări M1 mate-info

Toate subiectele oficiale, din 2013 încoace →