Rezolvare BAC 2024 Matematică M1 mate-info, modelul

Rezolvarea completă, pas cu pas, a subiectului oficial de Matematică M1 mate-info din modelul 2024: toate cele 18 cerințe, fiecare verificată cu baremul oficial. Sub fiecare cerință vezi cum împarte baremul punctele: primești puncte și pentru pașii corecți, chiar dacă rezultatul final e greșit. Deschide o cerință ca să vezi pașii și răspunsul.

Subiectul I (30 de puncte)

1. (5p) Arătați că 2(1 − 2i) + i(4 + i) = 1, unde i² = −1.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Desfacem parantezele: 2(1 − 2i) + i(4 + i) = 2 − 4i + 4i + i². 3p
  • Termenii în i se reduc, iar i² = −1, deci rezultatul este 2 + (−1) = 1. 2p
  • Răspuns

    1

  • Recapitulează Numere complexe: teorie · grile

2. (5p) Se consideră funcția f:R→R, f(x) = x² + ax − a, unde a este număr real. Determinați numărul real a pentru care punctul A(3, −3) aparține graficului funcției f.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • A(3, −3) aparține graficului dacă f(3) = −3, adică 9 + 3a − a = −3. 3p
  • Rezultă 2a = −12, deci a = −6. 2p
  • Răspuns

    a = −6

  • Recapitulează Funcții, proprietăți și grafice: teorie · grile

3. (5p) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log₂(x² + 8) = log₂(8 − 2x).

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Logaritmii în aceeași bază sunt egali, deci x² + 8 = 8 − 2x, adică x² + 2x = 0.
  • Din x(x + 2) = 0 obținem x = −2 sau x = 0.
  • Verificare: pentru ambele valori, x² + 8 > 0 și 8 − 2x > 0, deci amândouă convin.
  • Răspuns

    x ∈ {−2, 0}

  • Recapitulează Funcții, proprietăți și grafice: teorie · grile

4. (5p) Determinați câte numere naturale de două cifre distincte, cu cifra zecilor pară, se pot forma cu elementele mulțimii A = {1, 2, 3, 4, 5}.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Cifra zecilor este pară, deci poate fi 2 sau 4: 2 moduri. 2p
  • Pentru fiecare alegere, cifra unităților poate fi oricare dintre celelalte 4 cifre, deci se pot forma 2·4 = 8 numere. 3p
  • Răspuns

    8 numere

  • Recapitulează Combinatorică și probabilități: teorie · grile

5. (5p) În sistemul cartezian xOy se consideră punctele A(0, 3) și B(4, 0). Determinați coordonatele punctului C pentru care OA + OB = OC (vectori).

−11234−1123xyOA(0, 3)B(4, 0)

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Vectorii de poziție au coordonatele OA = (0, 3) și OB = (4, 0). 2p
  • OC = OA + OB = (0 + 4, 3 + 0) = (4, 3), deci C are coordonatele (4, 3). 3p
  • Răspuns

    C(4, 3)

  • Recapitulează Vectori și geometrie analitică: teorie · grile

6. (5p) Se consideră triunghiul ascuțitunghic ABC, cu AB = 5, C = π4 și înălțimea AD = 4. Arătați că BC = 7.

π/457ABC

În baremul oficial: 2p + 3p

  • În triunghiul ADC, dreptunghic în D, unghiul C are π4, deci triunghiul e isoscel și DC = AD = 4.
  • În triunghiul ADB, dreptunghic în D, din teorema lui Pitagora: BD² = AB² − AD² = 25 − 16 = 9, deci BD = 3.
  • Triunghiul ABC e ascuțitunghic, deci D se află între B și C: BC = BD + DC = 3 + 4 = 7.
  • Răspuns

    BC = 7

  • Recapitulează Trigonometrie și elemente de geometrie: teorie · grile

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Se consideră matricele I₃ = 100010001 și A(a) = 001a−1a100, unde a este număr real.

a) (5p) Arătați că det(A(1)) = 1.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • A(1) = 0011−11100. 2p
  • Dezvoltând după prima linie: det(A(1)) = 1·1−110 = 1·(0 + 1) = 1. 3p
  • Răspuns

    det(A(1)) = 1

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Arătați că A(a)·A(b) = A(a) − A(b) + I₃, pentru orice numere reale a și b.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Înmulțind: A(a)·A(b) = 100a−b1a−b001.
  • A(a) − A(b) = 000a−b0a−b000, iar adunând I₃ obținem aceeași matrice ca mai sus.
  • Deci A(a)·A(b) = A(a) − A(b) + I₃, pentru orice numere reale a și b.
  • Răspuns

    A(a)·A(b) = A(a) − A(b) + I₃

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Determinați matricea X ∈ M₃(R) pentru care A(1)·X·A(0) = I₃.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Din punctul b), pentru b = a: A(a)·A(a) = I₃. Deci A(1)·A(1) = I₃ și A(0)·A(0) = I₃, adică fiecare matrice e propria inversă.
  • Înmulțim egalitatea A(1)·X·A(0) = I₃ la stânga cu A(1) și la dreapta cu A(0): X = A(1)·A(0).
  • Din punctul b), pentru a = 1 și b = 0: X = A(1) − A(0) + I₃ = 100111001.
  • Răspuns

    X = 100111001

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

Pe mulțimea M = [3, +∞) se definește legea de compoziție x ∘ y = m(x − 3)(y − 3) + 3, unde m ∈ (0, +∞).

a) (5p) Arătați că 3 ∘ 5 = 3, pentru orice m ∈ (0, +∞).

În baremul oficial: 3p + 2p

  • 3 ∘ 5 = m(3 − 3)(5 − 3) + 3 = m·0·2 + 3. 3p
  • Primul termen este 0, deci 3 ∘ 5 = 3, pentru orice m ∈ (0, +∞). 2p
  • Răspuns

    3 ∘ 5 = 3

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Pentru m = 2, arătați că e = 72 este elementul neutru al legii de compoziție „∘”.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Pentru m = 2 și x ∈ M: x ∘ (72) = 2(x − 3)(72 − 3) + 3 = 2(x − 3)·(12) + 3 = x − 3 + 3 = x.
  • La fel, (72) ∘ x = 2(72 − 3)(x − 3) + 3 = x − 3 + 3 = x.
  • Cum 72 ∈ M, e = 72 este elementul neutru al legii „∘”.
  • Răspuns

    e = 72

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Se consideră funcția f:M→M, f(x) = 3 + √x − 3. Pentru m = 1, arătați că f(x ∘ y) = f(x) ∘ f(y), pentru orice x, y ∈ M.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Pentru m = 1: x ∘ y = (x − 3)(y − 3) + 3, deci f(x ∘ y) = 3 + √(x − 3)(y − 3) + 3 − 3 = 3 + √(x − 3)(y − 3).
  • Din f(x) − 3 = √x − 3 și f(y) − 3 = √y − 3 obținem f(x) ∘ f(y) = (f(x) − 3)(f(y) − 3) + 3 = √x − 3·√y − 3 + 3.
  • Cum x − 3 ≥ 0 și y − 3 ≥ 0, avem √x − 3·√y − 3 = √(x − 3)(y − 3), deci f(x ∘ y) = f(x) ∘ f(y).
  • Răspuns

    f(x ∘ y) = f(x) ∘ f(y)

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Se consideră funcția f:(1,+∞)→R, f(x) = x − e⁻ˣx − 1.

Vezi graficul funcției f
1234567246xy

a) (5p) Arătați că f'(x) = (x − 1)² + x·e⁻ˣ(x − 1)², x ∈ (1, +∞).

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Cu regula câtului: f'(x) = 1 − −e⁻ˣ(x − 1) − e⁻ˣ(x − 1)².
  • La numărător, −e⁻ˣ(x − 1) − e⁻ˣ = −x·e⁻ˣ, deci f'(x) = 1 + x·e⁻ˣ(x − 1)².
  • Aducând la același numitor: f'(x) = (x − 1)² + x·e⁻ˣ(x − 1)².
  • Răspuns

    f'(x) = (x − 1)² + x·e⁻ˣ(x − 1)²

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Determinați ecuația asimptotei oblice spre +∞ la graficul funcției f.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Panta: limx→+∞ f(x)x = limx→+∞ (1 − e⁻ˣx(x − 1)) = 1, fiindcă e⁻ˣ → 0 și x(x − 1) → +∞.
  • Ordonata la origine: limx→+∞ (f(x) − x) = limx→+∞ (−e⁻ˣx − 1) = 0.
  • Deci dreapta de ecuație y = x este asimptotă oblică spre +∞.
  • Răspuns

    y = x

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Demonstrați că funcția f este bijectivă.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Pe (1, +∞), numărătorul (x − 1)² + x·e⁻ˣ este strict pozitiv, deci f'(x) > 0: f este strict crescătoare, deci injectivă.
  • limx→+∞ f(x) = +∞, iar când x tinde la 1 cu x > 1: e⁻ˣ → 1e și x − 1 → 0 prin valori pozitive, deci f(x) → −∞.
  • f este continuă, deci ia toate valorile dintre −∞ și +∞: f este surjectivă. Fiind injectivă și surjectivă, f este bijectivă.
  • Răspuns

    f este bijectivă

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Se consideră funcția f:R→R, f(x) = x(x² + 1)².

Vezi graficul funcției f
−4−3−2−11234−0,6−0,4−0,20,20,40,6xy

a) (5p) Arătați că ∫[1,3] f(x)(x² + 1)² dx = 4.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • f(x)(x² + 1)² = x. 3p
  • ∫[1,3] x dx = [x²2] de la 1 la 3 = 92 − 12 = 4. 2p
  • Răspuns

    4

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Arătați că ∫[0,1] f(x) dx = 14.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Cum (x² + 1)' = 2x, avem x(x² + 1)² = (12)·(x² + 1)'(x² + 1)², cu primitiva (12)·(−1x² + 1). 3p
  • ∫[0,1] f(x) dx = [−12(x² + 1)] de la 0 la 1 = −14 + 12 = 14. 2p
  • Răspuns

    14

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Pentru fiecare număr natural nenul n, se consideră numărul Iₙ = ∫[0,1] xⁿ·√x·f(x) dx. Arătați că Iₙ − Iₙ₊₄ = 2(n + 2)(n + 4), pentru orice număr natural nenul n.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • x·f(x) = x²(x² + 1)², iar pe [0, 1] avem x ≥ 0, deci √x·f(x) = xx² + 1. Rezultă Iₙ = ∫[0,1] xⁿ⁺¹x² + 1 dx.
  • Iₙ − Iₙ₊₄ = ∫[0,1] xⁿ⁺¹(1 − x⁴)x² + 1 dx. Cum 1 − x⁴ = (1 − x²)(1 + x²), se simplifică: Iₙ − Iₙ₊₄ = ∫[0,1] xⁿ⁺¹(1 − x²) dx.
  • ∫[0,1] (xⁿ⁺¹ − xⁿ⁺³) dx = [xⁿ⁺²n + 2 − xⁿ⁺⁴n + 4] de la 0 la 1 = 1n + 2 − 1n + 4.
  • Aducând la același numitor: Iₙ − Iₙ₊₄ = 2(n + 2)(n + 4).
  • Răspuns

    Iₙ − Iₙ₊₄ = 2(n + 2)(n + 4)

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Acum încearcă singur

Simularea de pe site îți dă un subiect complet și te corectează pe barem; grilele pe capitole îți arată exact unde mai ai de lucru.

Alte rezolvări M1 mate-info

Toate subiectele oficiale, din 2013 încoace →