Rezolvare BAC 2025 Matematică M1 mate-info, modelul

Rezolvarea completă, pas cu pas, a subiectului oficial de Matematică M1 mate-info din modelul 2025: toate cele 18 cerințe, fiecare verificată cu baremul oficial. Sub fiecare cerință vezi cum împarte baremul punctele: primești puncte și pentru pașii corecți, chiar dacă rezultatul final e greșit. Deschide o cerință ca să vezi pașii și răspunsul.

Subiectul I (30 de puncte)

1. (5p) Se consideră numerele complexe z₁ = 4 + i și z₂ = 2 − 4i. Arătați că i·z₁ + z₂ = 1.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • i·z₁ = i(4 + i) = 4i + i² = 4i − 1. 3p
  • i·z₁ + z₂ = 4i − 1 + 2 − 4i = −1 + 2 = 1. 2p
  • Răspuns

    i·z₁ + z₂ = 1

  • Recapitulează Numere complexe: teorie · grile

2. (5p) Se consideră funcția f:R→R, f(x) = x² − 3x + 5. Determinați numerele reale a pentru care punctul A(a, 5) aparține graficului funcției f.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • A(a, 5) aparține graficului dacă și numai dacă f(a) = 5, adică a² − 3a + 5 = 5. 3p
  • Obținem a² − 3a = 0, adică a(a − 3) = 0, deci a = 0 sau a = 3. 2p
  • Răspuns

    a ∈ {0, 3}

  • Recapitulează Funcții, proprietăți și grafice: teorie · grile

3. (5p) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log₆(7x − 5) = log₆(x + 1) + 1logₓ6.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Condiții: 7x − 5 > 0, x + 1 > 0, x > 0 și x ≠ 1, deci x > 57 și x ≠ 1.
  • 1logₓ6 = log₆x, deci membrul drept devine log₆(x + 1) + log₆x = log₆(x² + x).
  • Din log₆(7x − 5) = log₆(x² + x) obținem 7x − 5 = x² + x, adică x² − 6x + 5 = 0, cu soluțiile x = 1 și x = 5.
  • x = 1 nu convine (baza logaritmului nu poate fi 1), iar x = 5 convine.
  • Răspuns

    x = 5

  • Recapitulează Funcții, proprietăți și grafice: teorie · grile

4. (5p) Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să fie multiplu impar al lui 9.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Numerele naturale de două cifre sunt de la 10 la 99, deci sunt 90 de cazuri posibile.
  • Multiplii lui 9 de două cifre sunt 18, 27, 36, 45, 54, 63, 72, 81, 90, 99; dintre ei, impari sunt 27, 45, 63, 81 și 99: 5 cazuri favorabile.
  • p = 590 = 118.
  • Răspuns

    p = 118

  • Recapitulează Combinatorică și probabilități: teorie · grile

5. (5p) În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(2, 0), B(2, 4) și C(5, a), unde a este număr real. Determinați numărul real a, știind că dreptele OB și AC sunt paralele.

−112−11234xyOA(2, 0)B(2, 4)

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Panta dreptei OB: mOB = 4 − 02 − 0 = 2.
  • Panta dreptei AC: mAC = a − 05 − 2 = a3.
  • Dreptele paralele au pante egale: a3 = 2, deci a = 6.
  • Răspuns

    a = 6

  • Recapitulează Vectori și geometrie analitică: teorie · grile

6. (5p) Se consideră triunghiul ABC, cu AB = 6, BC = 10 și cos B = 45. Arătați că aria triunghiului ABC este egală cu 18.

610ABCcos B = 4/5aria = 18

În baremul oficial: 3p + 2p

  • B este unghi de triunghi, deci sin B > 0, iar sin²B = 1 − cos²B = 1 − 1625 = 925, deci sin B = 35. 3p
  • Aria = AB·BC·sin B2 = (12)·6·10·(35) = 18. 2p
  • Răspuns

    Aria = 18

  • Recapitulează Trigonometrie și elemente de geometrie: teorie · grile

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Se consideră matricele I₃ = 100010001, A = 001−1000−10 și B(x) = 1x001x−x01, unde x este număr real.

a) (5p) Arătați că det A = 1.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Dezvoltăm după prima linie; singurul element nenul este 1, pe linia 1, coloana 3 (semn +): det A = 1·−100−1. 3p
  • Determinantul de ordin 2 este (−1)(−1) − 0·0 = 1, deci det A = 1. 2p
  • Răspuns

    det A = 1

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Arătați că A − B(x)·A = xI₃, pentru orice număr real x.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • B(x)·A = −x01−1−x00−1−x. 3p
  • A − B(x)·A = x000x000x = x·100010001 = xI₃, pentru orice număr real x. 2p
  • Răspuns

    A − B(x)·A = xI₃

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Pentru fiecare număr real x se consideră matricea C(x) astfel încât A·C(x) = B(x). Arătați că C(x) − C(y) = (y − x)A, pentru orice numere reale x și y.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • det A = 1 ≠ 0, deci A este inversabilă și A⁻¹ = 0−1000−1100. Din A·C(x) = B(x) obținem C(x) = A⁻¹·B(x).
  • C(x) = A⁻¹·B(x) = 0−1−xx0−11x0.
  • C(x) − C(y) = 00y−xx−y000x−y0 = (y − x)·001−1000−10 = (y − x)A.
  • Răspuns

    C(x) − C(y) = (y − x)A

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y = x²y + xy² + x + y.

a) (5p) Arătați că 1∗3 = 16.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • 1∗3 = 1²·3 + 1·3² + 1 + 3 = 3 + 9 + 4 = 16.
  • Răspuns

    1∗3 = 16

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Determinați numerele reale nenule x pentru care x∗(2x) = 9x.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • x∗(2x) = x²·(2x) + x·(4x²) + x + 2x = 2x + 4x + x + 2x = 3x + 6x = 3x² + 6x.
  • Din 3x² + 6x = 9x și x ≠ 0 obținem 3x² + 6 = 9x², deci x² = 1.
  • x = −1 sau x = 1, ambele nenule, deci convin.
  • Răspuns

    x ∈ {−1, 1}

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Determinați perechile (m, n) de numere întregi, cu m ≤ n, pentru care m∗n = 1.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Dăm factor comun: m∗n = mn(m + n) + (m + n) = (m + n)(mn + 1).
  • Produsul a două numere întregi este 1 doar dacă ambele sunt 1 sau ambele sunt −1.
  • Dacă m + n = 1 și mn + 1 = 1, atunci mn = 0 și, cu m ≤ n, obținem (m, n) = (0, 1).
  • Dacă m + n = −1 și mn + 1 = −1, atunci mn = −2; m și n sunt soluțiile ecuației t² + t − 2 = 0, adică −2 și 1, deci (m, n) = (−2, 1).
  • Răspuns

    (m, n) ∈ {(0, 1), (−2, 1)}

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Se consideră funcția f:(0,+∞)→R, f(x) = ln xx³.

Vezi graficul funcției f
123456−0,1−0,050,050,1xy

a) (5p) Arătați că f'(x) = 1 − 3ln xx⁴, x ∈ (0,+∞).

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Derivăm câtul: f'(x) = (ln x)'·x³ − ln x·(x³)'x⁶, iar (ln x)'·x³ = (1x)·x³ = x² și (x³)' = 3x².
  • f'(x) = x² − 3x²·ln xx⁶.
  • Simplificăm cu x²: f'(x) = 1 − 3ln xx⁴, x ∈ (0,+∞).
  • Răspuns

    f'(x) = 1 − 3ln xx⁴

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞ la graficul funcției f.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Limita limx→+∞ ln xx³ este de tipul ∞/∞; cu regula lui l'Hospital: limx→+∞ ln xx³ = limx→+∞ 1/x3x² = limx→+∞ 13x³ = 0. 3p
  • Limita este finită, deci dreapta y = 0 este asimptotă orizontală spre +∞ la graficul funcției f. 2p
  • Răspuns

    y = 0

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Determinați mulțimea numerelor reale m pentru care ecuația f(x) = m are cel puțin o soluție.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • f'(x) = 0 ⇔ 1 − 3ln x = 0 ⇔ ln x = 13 ⇔ x = 3√e.
  • Pentru x ∈ (0, 3√e], f'(x) ≥ 0, deci f este crescătoare; pentru x ∈ [3√e, +∞), f'(x) ≤ 0, deci f este descrescătoare.
  • ln(3√e) = 13 și (3√e)³ = e, deci f(3√e) = 13e, iar limx→0, x > 0 f(x) = −∞, deoarece ln x → −∞ și x³ → 0 cu valori pozitive.
  • f este continuă, deci valorile ei formează mulțimea (−∞, 13e]: pe (0, 3√e] ia toate valorile din (−∞, 13e], iar pe [3√e, +∞) ia doar valori din (0, 13e].
  • Ecuația f(x) = m are cel puțin o soluție exact când m este una dintre valorile funcției.
  • Răspuns

    m ∈ (−∞, 13e]

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Se consideră funcția f:R→R, f(x) = eˣ + x² − 1.

Vezi graficul funcției f
−4−3−2−11234−0,10,1xy

a) (5p) Arătați că ∫[1,4] (f(x) − eˣ) dx = 18.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • f(x) − eˣ = x² − 1, deci integrala este ∫[1,4] (x² − 1) dx = [x³3 − x] de la 1 la 4. 3p
  • = 643 − 4 − (13 − 1) = 633 − 3 = 21 − 3 = 18. 2p
  • Răspuns

    18

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Arătați că ∫[1,2] eˣf(x) − x² dx = ln(e + 1).

În baremul oficial: 3p + 2p

  • f(x) − x² = eˣ − 1, deci integrala este ∫[1,2] eˣeˣ − 1 dx.
  • Numărătorul este derivata numitorului, iar eˣ − 1 > 0 pe [1, 2], deci o primitivă este ln(eˣ − 1).
  • [ln(eˣ − 1)] de la 1 la 2 = ln(e² − 1) − ln(e − 1) = ln(e² − 1e − 1) = ln(e + 1).
  • Răspuns

    ln(e + 1)

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Demonstrați că ∫[0,1] xf(x) + 1 dx ≤ 1 − 2e.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • f(x) + 1 = eˣ + x², deci integrala este ∫[0,1] xeˣ + x² dx.
  • Pentru x ∈ [0, 1] avem eˣ + x² ≥ eˣ > 0 și x ≥ 0, deci xeˣ + x² ≤ xeˣ = x·e⁻ˣ. Integrând: ∫[0,1] xf(x) + 1 dx ≤ ∫[0,1] x·e⁻ˣ dx.
  • Prin părți: ∫ x·e⁻ˣ dx = −x·e⁻ˣ − e⁻ˣ = −(x + 1)e⁻ˣ.
  • ∫[0,1] x·e⁻ˣ dx = [−(x + 1)e⁻ˣ] de la 0 la 1 = −2e + 1 = 1 − 2e, de unde inegalitatea cerută.
  • Răspuns

    ∫[0,1] xf(x) + 1 dx ≤ 1 − 2e

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Acum încearcă singur

Simularea de pe site îți dă un subiect complet și te corectează pe barem; grilele pe capitole îți arată exact unde mai ai de lucru.

Alte rezolvări M1 mate-info

Toate subiectele oficiale, din 2013 încoace →