Rezolvare BAC 2019 Matematică M1 mate-info, sesiunea a II-a (toamnă)

Rezolvarea completă, pas cu pas, a subiectului oficial Matematică M_mate-info din sesiunea a II-a (toamnă) 2019 (Proba E.c) — sesiunea de toamnă 2019): toate cele 18 cerințe, fiecare verificată cu baremul oficial. Deschide o cerință ca să vezi pașii și răspunsul.

Rezolvă-l cronometrat, cu notă Subiectul original (PDF) Baremul oficial (PDF)

Subiectul I (30 de puncte)

1. (5p) Arătați că suma elementelor mulțimii A = {n ∈ N | n − 1 ≤ 4} este egală cu 15.

  • n − 1 ≤ 4 ⇔ n ≤ 5, iar n e natural, deci A = {0, 1, 2, 3, 4, 5}.
  • Suma elementelor: 0 + 1 + 2 + 3 + 4 + 5 = 15.
  • Răspuns

    15

  • Recapitulează Numere reale, ecuații și inecuații: teorie · grile

2. (5p) Se consideră funcția f:R→R, f(x) = x² − 2x + m, unde m este număr real. Determinați numărul real m, știind că vârful parabolei asociate funcției f are ordonata egală cu 2.

  • Δ = 4 − 4m, iar ordonata vârfului este −Δ4a = 4m − 44 = m − 1.
  • Din m − 1 = 2 obținem m = 3.
  • Răspuns

    m = 3

  • Recapitulează Funcții, proprietăți și grafice: teorie · grile

3. (5p) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația √x+3 = √9 − x.

  • Ridicăm la pătrat: x + 3 = 9 − x, deci 2x = 6 și x = 3.
  • Verificare: √6 = √6, deci x = 3 convine.
  • Răspuns

    x = 3

  • Recapitulează Numere reale, ecuații și inecuații: teorie · grile

4. (5p) Determinați numărul submulțimilor cu cel puțin 8 elemente ale unei mulțimi cu exact 10 elemente.

  • Submulțimile cu cel puțin 8 elemente au 8, 9 sau 10 elemente: C(10,8) + C(10,9) + C(10,10).
  • C(10,8) = 45, C(10,9) = 10, C(10,10) = 1, deci în total 45 + 10 + 1 = 56.
  • Răspuns

    56 de submulțimi

  • Recapitulează Combinatorică și probabilități: teorie · grile

5. (5p) În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(5,1), B(−1,3) și C(8,10). Determinați lungimea segmentului CD, unde punctul D este mijlocul segmentului AB.

−2−112345678−112345678910xyOA(5, 1)B(−1, 3)C(8, 10)D(2, 2)
  • D are coordonatele (5 − 12, 1 + 32) = (2, 2).
  • CD = √(8 − 2)² + (10 − 2)² = √36 + 64 = √100 = 10.
  • Răspuns

    CD = 10

  • Recapitulează Vectori și geometrie analitică: teorie · grile

6. (5p) Arătați că 1 + cosπ + cos2π + cos3π + … + cos2019π = 0.

  • cos(2kπ) = 1 și cos((2k+1)π) = −1, pentru orice k întreg.
  • Suma are 2020 de termeni (de la cos0 = 1 la cos2019π), care alternează 1, −1, 1, −1, …
  • Se grupează în 1010 perechi (1 + (−1)) = 0, deci suma este 0.
  • Răspuns

    0

  • Recapitulează Trigonometrie și elemente de geometrie: teorie · grile

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Se consideră matricele I₃ = 100010001 și A(a) = a+1001a100a+1, unde a este număr real.

a) (5p) Arătați că det(A(1)) = 4.

  • A(1) = 200111002.
  • det(A(1)) = 200111002 = 4 + 0 + 0 − 0 − 0 − 0 = 4.
  • Răspuns

    det(A(1)) = 4

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Demonstrați că A(a)A(b) = abI₃ + (a + b + 1)A(0), pentru orice numere reale a și b.

  • A(a)A(b) = ab+a+b+100a+b+1aba+b+100ab+a+b+1.
  • Despărțim: ab000ab000ab + a+b+100a+b+10a+b+100a+b+1.
  • Cum A(0) = 100101001, suma este abI₃ + (a + b + 1)A(0).
  • Răspuns

    A(a)A(b) = abI₃ + (a + b + 1)A(0)

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Determinați numărul natural n pentru care A(0)A(1)A(2)…A(2019) = n!A(0).

  • Din b) cu a = 0 (și b = a): A(0)A(a) = 0·I₃ + (a + 1)A(0) = (a + 1)A(0), pentru orice a real.
  • Aplicăm repetat: A(0)A(1) = 2A(0), apoi 2A(0)A(2) = 2·3A(0), …, deci A(0)A(1)A(2)…A(2019) = 2·3·4·…·2020·A(0).
  • 2·3·…·2020 = 2020!, deci n = 2020.
  • Răspuns

    n = 2020

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

Se consideră polinomul f = X³ − mX² + 2X + 3 − m, unde m este număr real.

a) (5p) Determinați numărul real m, știind că f(1) = 0.

  • f(1) = 1 − m + 2 + 3 − m = 6 − 2m.
  • 6 − 2m = 0, deci m = 3.
  • Răspuns

    m = 3

  • Recapitulează Polinoame: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Pentru m = 3, determinați rădăcinile polinomului f.

  • Pentru m = 3: f = X³ − 3X² + 2X = X(X² − 3X + 2).
  • X² − 3X + 2 = (X − 1)(X − 2), deci rădăcinile sunt 0, 1 și 2.
  • Răspuns

    x₁ = 0, x₂ = 1, x₃ = 2

  • Recapitulează Polinoame: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Determinați numărul real m pentru care x₁³ + x₂³ + x₃³ = (x₁ + x₂ + x₃)³ − 12, unde x₁, x₂ și x₃ sunt rădăcinile polinomului f.

  • Relațiile lui Viète: x₁ + x₂ + x₃ = m, x₁x₂ + x₁x₃ + x₂x₃ = 2, x₁x₂x₃ = m − 3.
  • x₁³ + x₂³ + x₃³ = S³ − 3S·(x₁x₂ + x₁x₃ + x₂x₃) + 3x₁x₂x₃ = m³ − 6m + 3(m − 3) = m³ − 3m − 9.
  • Din m³ − 3m − 9 = m³ − 12 obținem 3m = 3, deci m = 1.
  • Răspuns

    m = 1

  • Recapitulează Polinoame: teorie · grile · probleme pe tipuri

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Se consideră funcția f:(0,+∞)→R, f(x) = 1 − 2x+1 − ln(xx+1).

Vezi graficul funcției f
1234560,70,750,80,85xy

a) (5p) Arătați că f'(x) = x − 1x(x+1)², x ∈ (0,+∞).

  • ln(xx+1) = ln x − ln(x + 1), deci f'(x) = 2(x+1)² − 1x + 1x+1.
  • −1x + 1x+1 = −1x(x+1), deci f'(x) = 2(x+1)² − 1x(x+1).
  • Aducem la același numitor: f'(x) = 2x − (x+1)x(x+1)² = x − 1x(x+1)².
  • Răspuns

    f'(x) = x − 1x(x+1)²

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞ la graficul funcției f.

  • Când x → +∞: 2x+1 → 0 și xx+1 → 1, deci ln(xx+1) → ln1 = 0.
  • limx→+∞ f(x) = 1 − 0 − 0 = 1, deci dreapta y = 1 este asimptotă orizontală spre +∞.
  • Răspuns

    y = 1

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Se consideră funcțiile g:(0,+∞)→R, g(x) = x − 1x + 1 și h:(0,+∞)→R, h(x) = ln(xx+1). Demonstrați că graficele funcțiilor g și h nu au niciun punct comun.

  • g(x) = x + 1 − 2x + 1 = 1 − 2x+1, deci g(x) − h(x) = f(x), adică g(x) = h(x) ⇔ f(x) = 0.
  • Din a): f'(x) ≤ 0 pe (0, 1], deci f e descrescătoare pe (0, 1], și f'(x) ≥ 0 pe [1, +∞), deci f e crescătoare pe [1, +∞). Așadar f(x) ≥ f(1) pentru orice x > 0.
  • f(1) = 1 − 1 − ln(12) = ln2 > 0, deci f(x) > 0 pentru orice x > 0.
  • Ecuația g(x) = h(x) nu are soluții în (0, +∞), deci graficele lui g și h nu au niciun punct comun.
  • Răspuns

    graficele nu au puncte comune

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Se consideră funcția f:R→R, f(x) = √x² + 4.

Vezi graficul funcției f
−4−3−2−1123412345xy

a) (5p) Arătați că ∫[0,1] f²(x) dx = 133.

  • f²(x) = x² + 4.
  • ∫[0,1] (x² + 4) dx = [x³3 + 4x] de la 0 la 1 = 13 + 4 = 133.
  • Răspuns

    133

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Arătați că suprafața plană delimitată de graficul funcției g:R→R, g(x) = x·f(x), axa Ox și dreptele de ecuații x = −1 și x = 1, are aria egală cu 10√5 − 163.

  • g(x) = x√x² + 4 e negativă pe [−1, 0] și pozitivă pe [0, 1], deci aria = −∫[−1,0] x√x² + 4 dx + ∫[0,1] x√x² + 4 dx.
  • O primitivă a lui x√x² + 4 este (13)(x² + 4)√x² + 4 (derivând, obținem (13)·(32)·2x·√x² + 4).
  • −∫[−1,0] … = −(13)(8 − 5√5) = 5√5 − 83 și ∫[0,1] … = (13)(5√5 − 8) = 5√5 − 83.
  • Aria = 2(5√5 − 8)3 = 10√5 − 163.
  • Răspuns

    10√5 − 163

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Calculați limx→0 (1x⁴)·∫[0,x] t³f(t) dt.

  • Integrala tinde la 0 când x → 0, deci limita este de forma 00; aplicăm regula lui l'Hôpital (derivata integralei cu limita de sus x este x³f(x)).
  • limx→0 x³·f(x)4x³ = limx→0 √(x² + 4)4 = 24 = 12.
  • Răspuns

    12

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Acum încearcă singur

Simularea de pe site îți dă un subiect complet și te corectează pe barem; grilele pe capitole îți arată exact unde mai ai de lucru.

Simulare BAC Exersează pe capitole

Alte rezolvări M1 mate-info

Toate subiectele oficiale, din 2013 încoace →