Rezolvare BAC 2026 Matematică M1 mate-info, sesiunea I, rezervă

Rezolvarea completă, pas cu pas, a subiectului oficial de Matematică M1 mate-info din sesiunea I, rezervă 2026: toate cele 18 cerințe, fiecare verificată cu baremul oficial. Sub fiecare cerință vezi cum împarte baremul punctele: primești puncte și pentru pașii corecți, chiar dacă rezultatul final e greșit. Deschide o cerință ca să vezi pașii și răspunsul.

Subiectul I (30 de puncte)

1. (5p) Arătați că 3i(2 + i) + 2(2 − 3i) = 1, unde i² = −1.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Desfacem parantezele: 3i(2 + i) + 2(2 − 3i) = 6i + 3i² + 4 − 6i. 3p
  • Termenii în i se reduc, iar i² = −1 dă 3i² = −3, deci rezultatul este −3 + 4 = 1. 2p
  • Răspuns

    1

  • Recapitulează Numere complexe: teorie · grile

2. (5p) Se consideră funcția f:R→R, f(x) = 2x − 5. Determinați numărul real a pentru care a + f(a − 1) + f(a + 1) = 0.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • f(a − 1) = 2(a − 1) − 5 = 2a − 7 și f(a + 1) = 2(a + 1) − 5 = 2a − 3. 2p
  • Ecuația devine a + 2a − 7 + 2a − 3 = 0, adică 5a = 10, deci a = 2. 3p
  • Răspuns

    a = 2

  • Recapitulează Funcții, proprietăți și grafice: teorie · grile

3. (5p) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația (12)·log₂(6x − 8) = log₂x.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Condiții de existență: 6x − 8 > 0 și x > 0, adică x > 43.
  • Înmulțim cu 2: log₂(6x − 8) = 2log₂x = log₂x², deci 6x − 8 = x², adică x² − 6x + 8 = 0.
  • Soluțiile sunt x = 2 și x = 4, ambele mai mari decât 43, deci convin.
  • Răspuns

    x ∈ {2, 4}

  • Recapitulează Funcții, proprietăți și grafice: teorie · grile

4. (5p) Se consideră mulțimea A = {3, 6, 9, …, 60}. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A, acesta să fie divizibil cu 5.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Elementele lui A sunt multiplii lui 3 de la 3·1 la 3·20, deci sunt 20 de cazuri posibile.
  • Divizibile cu 5 sunt multiplii lui 15: 15, 30, 45 și 60, deci sunt 4 cazuri favorabile.
  • p = 420 = 15.
  • Răspuns

    p = 15

  • Recapitulează Combinatorică și probabilități: teorie · grile

5. (5p) În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(2,2), B(a,0) și C(1,b), unde a și b sunt numere reale. Determinați numerele reale a și b pentru care OB + OC = 2OA (vectori).

−112−112xyOA(2, 2)

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Din OA = (12)(OB + OC) rezultă că punctul A este mijlocul segmentului BC.
  • Coordonatele mijlocului: a + 12 = 2 și 0 + b2 = 2.
  • Obținem a = 3 și b = 4.
  • Răspuns

    a = 3 și b = 4

  • Recapitulează Vectori și geometrie analitică: teorie · grile

6. (5p) Se consideră triunghiul ABC, dreptunghic în A, cu AC = 6 și B = π3. Arătați că aria triunghiului ABC este egală cu 6√3.

π/36ABCaria = 6√3

În baremul oficial: 3p + 2p

  • În triunghiul dreptunghic în A: tg B = ACAB, deci √3 = 6AB.
  • Rezultă AB = 6√3 = 2√3.
  • Aria = AB·AC2 = 2√3·62 = 6√3.
  • Răspuns

    Aria = 6√3

  • Recapitulează Trigonometrie și elemente de geometrie: teorie · grile

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Se consideră matricele I₃ = 100010001 și A(a) = 2a−1210−1−a022a, unde a este număr real.

a) (5p) Arătați că det(A(3)) = 0.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • A(3) = 5210−1−3026. 2p
  • det(A(3)) = 5210−1−3026 = −30 + 0 + 0 − 0 + 30 − 0 = 0. 3p
  • Răspuns

    det(A(3)) = 0

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Arătați că A(a)·A(a) = (2a − 1)A(a), pentru orice număr real a.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Înmulțind linie cu coloană: A(a)·A(a) = (2a−1)²4a−22a−101−2aa−2a²0−2+4a−2a+4a². 3p
  • Scoatem factorul comun 2a − 1 din fiecare element: A(a)·A(a) = (2a − 1)·2a−1210−1−a022a = (2a − 1)A(a). 2p
  • Răspuns

    A(a)·A(a) = (2a − 1)A(a)

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Se consideră matricea B(n) = A(n) + nI₃, unde n este număr natural. Determinați numărul natural n pentru care A(n)·B(n) = 2n²A(n).

În baremul oficial: 3p + 2p

  • A(n)·B(n) = A(n)·A(n) + nA(n), iar din punctul b) rezultă A(n)·B(n) = (2n − 1)A(n) + nA(n) = (3n − 1)A(n).
  • Ecuația devine (3n − 1)A(n) = 2n²A(n). Matricea A(n) nu este matricea nulă (are un element egal cu 2), deci 3n − 1 = 2n².
  • Din 2n² − 3n + 1 = 0 obținem n = 1 sau n = 12. Cum n este număr natural, n = 1.
  • Răspuns

    n = 1

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

Se consideră polinomul f = X⁴ − X³ + aX² + bX − 6, unde a și b sunt numere reale.

a) (5p) Pentru a = 4 și b = 0, arătați că f(−1) = 0.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Pentru a = 4 și b = 0, f = X⁴ − X³ + 4X² − 6. 3p
  • f(−1) = (−1)⁴ − (−1)³ + 4(−1)² − 6 = 1 + 1 + 4 − 6 = 0. 2p
  • Răspuns

    f(−1) = 0

  • Recapitulează Polinoame: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Pentru a = b = 1, determinați câtul și restul împărțirii polinomului f la polinomul g = X² − X + 1.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Pentru a = b = 1, f = X⁴ − X³ + X² + X − 6.
  • Primii trei termeni au factor comun X²: f = (X² − X + 1)X² + X − 6.
  • Gradul lui X − 6 este mai mic decât gradul lui g, deci câtul este X², iar restul este X − 6.
  • Răspuns

    câtul X², restul X − 6

  • Recapitulează Polinoame: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Determinați perechile (a, b) de numere naturale pentru care două dintre rădăcinile polinomului f sunt numere opuse.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Fie x₁ și x₂ = −x₁ cele două rădăcini. Cum f(0) = −6 ≠ 0, avem x₁ ≠ 0. Din f(x₁) = f(−x₁) = 0 rezultă f(x₁) + f(−x₁) = 0 și f(x₁) − f(−x₁) = 0.
  • Suma dă 2x₁⁴ + 2ax₁² − 12 = 0, adică x₁⁴ + ax₁² − 6 = 0. Diferența dă −2x₁³ + 2bx₁ = 0, adică x₁³ − bx₁ = 0.
  • Cum x₁ ≠ 0, din a doua relație b = x₁². Înlocuind în prima: b² + ab − 6 = 0, adică b(a + b) = 6.
  • a și b sunt naturale, deci b este divizor al lui 6 și a + b = 6b ≥ b. Pentru b = 1: a + 1 = 6, a = 5. Pentru b = 2: a + 2 = 3, a = 1. Pentru b = 3 sau b = 6, a ar fi negativ.
  • Perechile (1, 2) și (5, 1) convin: pentru (5, 1), f(1) = f(−1) = 0; pentru (1, 2), x = √2 și x = −√2 sunt rădăcini.
  • Răspuns

    (a, b) ∈ {(1, 2), (5, 1)}

  • Recapitulează Polinoame: teorie · grile · probleme pe tipuri

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Se consideră funcția f:R→R, f(x) = 2√2x²+1 − 3ln(2x²+1).

Vezi graficul funcției f
−4−3−2−11234−1123xy

a) (5p) Arătați că f'(x) = 4x(√(2x²+1) − 3)2x²+1, x ∈ R.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Derivăm funcțiile compuse: f'(x) = 2·(4x)2√(2x²+1) − 3·(4x)2x²+1 = 4x√(2x²+1) − 12x2x²+1.
  • Aducem la același numitor, 2x²+1: f'(x) = 4x√(2x²+1) − 12x2x²+1.
  • Dăm factor comun 4x: f'(x) = 4x(√(2x²+1) − 3)2x²+1, x ∈ R.
  • Răspuns

    f'(x) = 4x(√(2x²+1) − 3)2x²+1

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x = 0, situat pe graficul funcției f.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • f(0) = 2·1 − 3ln1 = 2 și f'(0) = 0. 2p
  • Ecuația tangentei este y − f(0) = f'(0)(x − 0), adică y = 2. 3p
  • Răspuns

    y = 2

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Demonstrați că ecuația f(x) = m are exact două soluții, pentru orice m ∈ (2, +∞).

În baremul oficial: 2p + 3p

  • f'(x) = 0 ⇔ x = 0 sau √2x²+1 = 3, adică 2x² + 1 = 9, deci x = −2, x = 0 sau x = 2.
  • Numitorul lui f' e pozitiv, deci semnul lui f' e dat de x și de √2x²+1 − 3. Pentru x ∈ (−∞, −2), f'(x) < 0, deci f e strict descrescătoare; pe [−2, 0], f'(x) ≥ 0, deci f e crescătoare; pe [0, 2], f'(x) ≤ 0, deci f e descrescătoare; pentru x ∈ (2, +∞), f'(x) > 0, deci f e strict crescătoare.
  • Pe [−2, 2], f are maximul f(0) = 2, deci f(x) ≤ 2 și ecuația f(x) = m, cu m > 2, nu are soluții în acest interval.
  • limx→−∞ f(x) = limx→+∞ f(x) = +∞, iar f(−2) ≤ 2, f(2) ≤ 2. Cum f e continuă și strict monotonă pe (−∞, −2) și pe (2, +∞), pentru m > 2 ecuația are câte exact o soluție pe fiecare dintre aceste intervale.
  • În total, ecuația f(x) = m are exact două soluții, pentru orice m ∈ (2, +∞).
  • Răspuns

    exact două soluții, pentru orice m > 2

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Se consideră funcția f:(−2,+∞)→R, f(x) = 4x³ + 1x+2.

Vezi graficul funcției f
−2−11234−20−101020xy

a) (5p) Arătați că ∫[1,2] (f(x) − 1x+2) dx = 15.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • f(x) − 1x+2 = 4x³. 3p
  • ∫[1,2] 4x³ dx = [x⁴] de la 1 la 2 = 16 − 1 = 15. 2p
  • Răspuns

    15

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Arătați că ∫[1,e] 4ln xf(x) − 4x³ dx = e² + 9.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • f(x) − 4x³ = 1x+2, deci 4ln xf(x) − 4x³ = 4(x + 2)ln x = (4x + 8)ln x.
  • Integrăm prin părți, cu (2x² + 8x)' = 4x + 8: ∫[1,e] (4x + 8)ln x dx = [(2x² + 8x)ln x] de la 1 la e − ∫[1,e] (2x² + 8x)·(1x) dx.
  • Primul termen este (2e² + 8e)·1 − 10·0 = 2e² + 8e, iar ∫[1,e] (2x + 8) dx = [x² + 8x] de la 1 la e = e² + 8e − 9.
  • Rezultatul este 2e² + 8e − e² − 8e + 9 = e² + 9.
  • Răspuns

    e² + 9

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Arătați că aria suprafeței plane delimitate de graficul funcției g:(−2,+∞)→R, g(x) = f(eˣ) − 4e³ˣ, axa Ox și dreptele de ecuații x = 0 și x = 1 este egală cu (12)·ln(3ee+2).

În baremul oficial: 3p + 2p

  • f(eˣ) = 4e³ˣ + 1eˣ+2, deci g(x) = 1eˣ+2 > 0.
  • Aria = ∫[0,1] |g(x)| dx = ∫[0,1] 1eˣ+2 dx. Scriem 1eˣ+2 = (12)·eˣ + 2 − eˣeˣ+2 = (12)(1 − eˣeˣ+2).
  • Aria = (12)([x] de la 0 la 1 − [ln(eˣ+2)] de la 0 la 1) = (12)(1 − ln(e+2) + ln3).
  • Cum 1 = ln e, Aria = (12)(1 − ln(e+23)) = (12)·ln(3ee+2).
  • Răspuns

    Aria = (12)·ln(3ee+2)

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Acum încearcă singur

Simularea de pe site îți dă un subiect complet și te corectează pe barem; grilele pe capitole îți arată exact unde mai ai de lucru.

Alte rezolvări M1 mate-info

Toate subiectele oficiale, din 2013 încoace →