Rezolvare BAC 2025 Matematică M1 mate-info, sesiunea I, rezervă

Rezolvarea completă, pas cu pas, a subiectului oficial de Matematică M1 mate-info din sesiunea I, rezervă 2025: toate cele 18 cerințe, fiecare verificată cu baremul oficial. Sub fiecare cerință vezi cum împarte baremul punctele: primești puncte și pentru pașii corecți, chiar dacă rezultatul final e greșit. Deschide o cerință ca să vezi pașii și răspunsul.

Subiectul I (30 de puncte)

1. (5p) Arătați că 2(log₅10 − log₅2) + log₅25 = 4.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • log₅10 − log₅2 = log₅(10:2) = log₅5 = 1, iar log₅25 = log₅5² = 2. 3p
  • Expresia este 2·1 + 2 = 4. 2p
  • Răspuns

    4

  • Recapitulează Funcții, proprietăți și grafice: teorie · grile

2. (5p) Se consideră funcția f:R→R, f(x) = x − 4. Determinați numărul real m pentru care f(2 + m) = 2 − m.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • f(2 + m) = 2 + m − 4 = m − 2. 2p
  • Din m − 2 = 2 − m obținem 2m = 4, deci m = 2. 3p
  • Răspuns

    m = 2

  • Recapitulează Funcții, proprietăți și grafice: teorie · grile

3. (5p) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 8ˣ·21−x = 2⁷.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Scriem 8ˣ = 2³ˣ, deci membrul stâng devine 2³ˣ·21−x = 23x+1−x = 22x+1. 3p
  • Din 22x+1 = 2⁷ rezultă 2x + 1 = 7, deci x = 3. 2p
  • Răspuns

    x = 3

  • Recapitulează Funcții, proprietăți și grafice: teorie · grile

4. (5p) Se consideră mulțimea A = {1, 2, 3, 4, 5, 6}. Determinați câte dintre numerele naturale de trei cifre distincte, care se pot forma cu cifre din mulțimea A, sunt divizibile cu 5.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Un număr divizibil cu 5 are ultima cifră 0 sau 5; în A există doar 5, deci cifra unităților se alege într-un singur mod.
  • Cifra sutelor se alege din celelalte 5 cifre, în 5 moduri, apoi cifra zecilor din cele 4 rămase, în 4 moduri.
  • În total sunt 1·5·4 = 20 de numere.
  • Răspuns

    20 de numere

  • Recapitulează Combinatorică și probabilități: teorie · grile

5. (5p) În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(0,1), B(2,0) și C(4,6). Determinați ecuația dreptei d ce trece prin punctul A și este paralelă cu dreapta BC.

−11234−1123456xyOA(0, 1)B(2, 0)C(4, 6)

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Panta dreptei BC este m = 6 − 04 − 2 = 62 = 3.
  • Dreptele paralele au aceeași pantă, deci panta dreptei d este tot 3.
  • Ecuația dreptei d, prin A(0,1): y − 1 = 3(x − 0), adică y = 3x + 1.
  • Răspuns

    y = 3x + 1

  • Recapitulează Vectori și geometrie analitică: teorie · grile

6. (5p) Se consideră expresia E(x) = tg x·(cos(3x4))² − cos(x2), unde x ∈ (0, π2). Arătați că E(π3) = 0.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Pentru x = π3: 3x4 = π4 și x2 = π6.
  • tg(π3) = √3, cos(π4) = √22 și cos(π6) = √32.
  • E(π3) = √3·(√22)² − √32 = √3·(12) − √32 = 0.
  • Răspuns

    E(π3) = 0

  • Recapitulează Trigonometrie și elemente de geometrie: teorie · grile

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Se consideră matricea A(a) = a1−20a1241 și sistemul de ecuații ax + y − 2z = 4ay + z = 12x + 4y + z = 4, unde a este număr real.

a) (5p) Arătați că det(A(1)) = 3.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • A(1) = 11−2011241, deci det(A(1)) = 11−2011241. 2p
  • Cu regula lui Sarrus: det(A(1)) = 1 + 0 + 2 + 4 − 4 − 0 = 3. 3p
  • Răspuns

    det(A(1)) = 3

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Arătați că sistemul de ecuații are soluție unică, pentru orice număr real a.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Matricea sistemului este A(a), iar det(A(a)) = a1−20a1241 = a² + 2 + 0 + 4a − 4a − 0 = a² + 2. 3p
  • Cum a² + 2 ≥ 2, avem det(A(a)) ≠ 0 pentru orice număr real a, deci sistemul are soluție unică (este de tip Cramer). 2p
  • Răspuns

    det(A(a)) = a² + 2 ≠ 0, deci soluția e unică

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Determinați mulțimea numerelor reale a pentru care soluția (x₀, y₀, z₀) a sistemului de ecuații verifică inegalitatea y₀ ≥ 1.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Înlocuim coloana lui y cu termenii liberi: dy = a4−2011241 = a + 8 + 0 + 4 − 4a − 0 = 12 − 3a.
  • Din regula lui Cramer: y₀ = 12 − 3aa² + 2, pentru orice număr real a.
  • Cum a² + 2 > 0, inegalitatea 12 − 3aa² + 2 ≥ 1 este echivalentă cu 12 − 3a ≥ a² + 2, adică a² + 3a − 10 ≤ 0.
  • Trinomul are rădăcinile −5 și 2, deci (a + 5)(a − 2) ≤ 0 ⇔ a ∈ [−5, 2].
  • Răspuns

    a ∈ [−5, 2]

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∗y = 4 − (12)(x − 4)(y − 4).

a) (5p) Arătați că 6∗7 = 1.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • 6∗7 = 4 − (12)(6 − 4)(7 − 4) = 4 − (12)·2·3 = 4 − 3 = 1.
  • Răspuns

    6∗7 = 1

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Determinați numărul real x pentru care x∗(x + 4) = 6.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • x∗(x + 4) = 4 − (12)(x − 4)(x + 4 − 4) = 4 − (12)(x − 4)x, pentru orice număr real x.
  • Din 4 − (12)(x − 4)x = 6 obținem (x − 4)x = −4, adică x² − 4x + 4 = 0.
  • Deci (x − 2)² = 0, de unde x = 2.
  • Răspuns

    x = 2

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Determinați tripletele (m, n, p) de numere naturale, cu m < n < p, pentru care m∗n∗p = 3.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Din definiție, x∗y − 4 = −(12)(x − 4)(y − 4). Aplicând de două ori: m∗n∗p − 4 = −(12)(m∗n − 4)(p − 4) = (14)(m − 4)(n − 4)(p − 4).
  • Deci m∗n∗p = 4 + (14)(m − 4)(n − 4)(p − 4), iar ecuația devine (m − 4)(n − 4)(p − 4) = −4.
  • Notăm u = m − 4, v = n − 4, w = p − 4: numere întregi, cu u < v < w și uvw = −4. Produsul e negativ, deci unul sau toți trei factorii sunt negativi; dacă toți trei ar fi negativi și distincți, am avea |uvw| ≥ 1·2·3 = 6, imposibil. Rămâne u < 0 < v < w.
  • Pentru v = 1: |u|·w = 4, cu w ≥ 2, deci (u, w) = (−2, 2) sau (−1, 4). Pentru v ≥ 2: w ≥ 3, deci |u|·v·w ≥ 6, imposibil.
  • Obținem (u, v, w) = (−2, 1, 2) sau (−1, 1, 4), adică (m, n, p) = (2, 5, 6) sau (3, 5, 8), numere naturale.
  • Răspuns

    (m, n, p) ∈ {(2, 5, 6), (3, 5, 8)}

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Se consideră funcția f:R→R, f(x) = (x − 5)√x² + 2.

Vezi graficul funcției f
−4−3−2−11234−8−7,5−7−6,5xy

a) (5p) Arătați că f'(x) = 2x² − 5x + 2√(x² + 2), x∈R.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Derivăm produsul: f'(x) = √x² + 2 + (x − 5)·2x2√(x² + 2) = √x² + 2 + x(x − 5)√(x² + 2). 3p
  • Aducem la același numitor: f'(x) = x² + 2 + x² − 5x√(x² + 2) = 2x² − 5x + 2√(x² + 2), x∈R. 2p
  • Răspuns

    f'(x) = 2x² − 5x + 2√(x² + 2)

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Determinați intervalele de monotonie a funcției f.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • f'(x) = 0 ⇔ 2x² − 5x + 2 = 0 ⇔ x = 12 sau x = 2.
  • Numitorul √x² + 2 este pozitiv, deci semnul lui f' este semnul trinomului: pozitiv în afara rădăcinilor și negativ între ele.
  • Pentru x ∈ (−∞, 12], f'(x) ≥ 0, deci f este crescătoare pe (−∞, 12].
  • Pentru x ∈ [12, 2], f'(x) ≤ 0, deci f este descrescătoare pe [12, 2].
  • Pentru x ∈ [2, +∞), f'(x) ≥ 0, deci f este crescătoare pe [2, +∞).
  • Răspuns

    f crescătoare pe (−∞, 12] și pe [2, +∞), descrescătoare pe [12, 2]

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Arătați că limx→+∞ (x² − 5xf(x))ˣ = 1.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Pentru x > 5: x² − 5xf(x) = x(x − 5)(x − 5)√(x² + 2) = x√(x² + 2).
  • Baza fiind pozitivă, (x√(x² + 2))ˣ = (x²x² + 2)x/2 = (1 − 2x² + 2)x/2, o limită de forma „1 la puterea ∞”.
  • Scriem (1 − 2x² + 2)x/2 = [(1 − 2x² + 2)−x² + 22]−xx² + 2.
  • Cum −2x² + 2 → 0, paranteza dreaptă tinde la e, iar limx→+∞ −xx² + 2 = 0.
  • Limita este e⁰ = 1.
  • Răspuns

    1

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Se consideră funcția f:(0,+∞)→R, f(x) = 8x³ + 1 + ln²x.

Vezi graficul funcției f
123456200400600800100012001400xy

a) (5p) Arătați că ∫[1,2] (f(x) − ln²x) dx = 31.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • f(x) − ln²x = 8x³ + 1, deci integrala este ∫[1,2] (8x³ + 1) dx = [2x⁴ + x] de la 1 la 2. 3p
  • Valoarea este (32 + 2) − (2 + 1) = 34 − 3 = 31. 2p
  • Răspuns

    31

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Arătați că ∫[1,e] f(x) − 8x³ − 1x dx = 13.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • f(x) − 8x³ − 1 = ln²x, deci integrala este ∫[1,e] ln²xx dx = ∫[1,e] ln²x·(ln x)' dx.
  • O primitivă este ln³x3, deci integrala este [ln³x3] de la 1 la e.
  • Valoarea este ln³e3 − ln³13 = 13 − 0 = 13.
  • Răspuns

    13

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Pentru fiecare număr natural nenul n se consideră numărul Iₙ = ∫[1,e²] x(ln x)ⁿf(x) − 8x³ dx. Demonstrați că Iₙ₊₂ + Iₙ ≤ 2ⁿ⁻¹(e⁴ − 1), pentru orice număr natural nenul n.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • f(x) − 8x³ = 1 + ln²x, deci Iₙ = ∫[1,e²] x(ln x)ⁿ1 + ln²x dx.
  • Adunăm: Iₙ₊₂ + Iₙ = ∫[1,e²] x(ln x)ⁿ⁺² + x(ln x)ⁿ1 + ln²x dx = ∫[1,e²] x(ln x)ⁿ(ln²x + 1)1 + ln²x dx = ∫[1,e²] x(ln x)ⁿ dx.
  • Pentru x ∈ [1, e²] avem 0 ≤ ln x ≤ 2, deci (ln x)ⁿ ≤ 2ⁿ și x(ln x)ⁿ ≤ 2ⁿ·x.
  • Integrând: Iₙ₊₂ + Iₙ ≤ 2ⁿ·∫[1,e²] x dx = 2ⁿ·[x²2] de la 1 la e² = 2ⁿ·(e⁴ − 1)2 = 2ⁿ⁻¹(e⁴ − 1).
  • Răspuns

    Iₙ₊₂ + Iₙ ≤ 2ⁿ⁻¹(e⁴ − 1)

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Acum încearcă singur

Simularea de pe site îți dă un subiect complet și te corectează pe barem; grilele pe capitole îți arată exact unde mai ai de lucru.

Alte rezolvări M1 mate-info

Toate subiectele oficiale, din 2013 încoace →