Rezolvare BAC 2026 Matematică M1 mate-info, modelul

Rezolvarea completă, pas cu pas, a subiectului oficial de Matematică M1 mate-info din modelul 2026: toate cele 18 cerințe, fiecare verificată cu baremul oficial. Sub fiecare cerință vezi cum împarte baremul punctele: primești puncte și pentru pașii corecți, chiar dacă rezultatul final e greșit. Deschide o cerință ca să vezi pașii și răspunsul.

Subiectul I (30 de puncte)

1. (5p) Determinați numărul real x pentru care numerele x, 8 și 2x + 1 sunt, în această ordine, termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Termenul din mijloc este media aritmetică a vecinilor: x + 2x + 12 = 8. 3p
  • Obținem 3x + 1 = 16, deci 3x = 15 și x = 5. 2p
  • Răspuns

    x = 5

  • Recapitulează Șiruri de numere reale: teorie · grile

2. (5p) Se consideră funcțiile f:R→R, f(x) = 2x + 1 și g:R→R, g(x) = x + 4. Determinați numărul real a pentru care (f∘g)(a) = −a.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • g(a) = a + 4, deci (f∘g)(a) = f(a + 4) = 2(a + 4) + 1 = 2a + 9. 3p
  • Din 2a + 9 = −a obținem 3a = −9, deci a = −3. 2p
  • Răspuns

    a = −3

  • Recapitulează Funcții, proprietăți și grafice: teorie · grile

3. (5p) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2log₅x = log₅(4x + 5).

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Condiții: x > 0 și 4x + 5 > 0, adică x > 0.
  • 2log₅x = log₅x², deci log₅x² = log₅(4x + 5), de unde x² = 4x + 5, adică x² − 4x − 5 = 0.
  • Rădăcinile sunt x = −1, care nu convine (x > 0), și x = 5, care convine.
  • Răspuns

    x = 5

  • Recapitulează Funcții, proprietăți și grafice: teorie · grile

4. (5p) Se consideră mulțimea A = {1, 3, 5, 7, 8}. Determinați câte numere naturale de două cifre distincte, cu cifra zecilor impară, se pot forma cu cifre din mulțimea A.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Cifra zecilor este impară, deci poate fi 1, 3, 5 sau 7: 4 moduri.
  • Cifra unităților este oricare dintre celelalte 4 cifre din A: 4 moduri pentru fiecare alegere a cifrei zecilor.
  • În total se pot forma 4·4 = 16 numere.
  • Răspuns

    16 numere

  • Recapitulează Combinatorică și probabilități: teorie · grile

5. (5p) În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(0,5) și B(3,4). Determinați coordonatele punctului C pentru care 3OC = OA + OB (vectori).

−1123−112345xyOA(0, 5)B(3, 4)

În baremul oficial: 3p + 2p

  • OA = 5j și OB = 3i + 4j (vectori), deci OA + OB = 3i + 9j. 3p
  • OC = (13)(OA + OB) = i + 3j, deci C are coordonatele (1, 3). 2p
  • Răspuns

    C(1,3)

  • Recapitulează Vectori și geometrie analitică: teorie · grile

6. (5p) Se consideră triunghiul ABC, cu A = π2, C = π3 și AE = 2, unde E este punctul în care bisectoarea unghiului C intersectează latura AB. Arătați că distanța de la punctul B la dreapta CE este egală cu 2√3.

π/2π/3ABC

În baremul oficial: 3p + 2p

  • B = π − π2 − π3 = π6, iar CE este bisectoare, deci ∠ACE = ∠ECB = π6.
  • Rezultă ∠ECB = ∠EBC = π6, deci triunghiul EBC este isoscel, cu EB = EC. Înălțimile din B și din C sunt egale, deci d(B, CE) = d(C, BE) = CA, fiindcă CA ⊥ AB.
  • În triunghiul dreptunghic ACE: tg(∠ACE) = AEAC, adică 1√3 = 2AC, deci AC = 2√3.
  • Așadar d(B, CE) = CA = 2√3.
  • Răspuns

    d(B, CE) = 2√3

  • Recapitulează Vectori și geometrie analitică: teorie · grile

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Se consideră matricea A(a) = a0−2111−a21−2 și sistemul de ecuații ax − 2z = 4x + y + (1 − a)z = 32x + y − 2z = 5, unde a este număr real.

a) (5p) Arătați că det(A(0)) = 2.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • A(0) = 00−211121−2. 2p
  • det(A(0)) = 00−211121−2 = 0 − 2 + 0 + 4 − 0 − 0 = 2. 3p
  • Răspuns

    det(A(0)) = 2

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Determinați mulțimea numerelor reale a pentru care matricea A(a) este inversabilă.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • det(A(a)) = a0−2111−a21−2 = −2a − 2 + 4 − a(1 − a) = a² − 3a + 2, pentru orice număr real a.
  • det(A(a)) = 0 ⇔ a = 1 sau a = 2.
  • Matricea A(a) este inversabilă dacă și numai dacă det(A(a)) ≠ 0, adică a ∈ R∖{1, 2}.
  • Răspuns

    a ∈ R∖{1, 2}

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Pentru a = 2, arătați că x₀z₀ + y₀ ≥ 0, pentru orice soluție (x₀, y₀, z₀) a sistemului de ecuații, cu x₀, y₀ și z₀ numere reale.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Pentru a = 2, sistemul este 2x − 2z = 4x + y − z = 32x + y − 2z = 5.
  • Din prima ecuație, x − z = 2. Înlocuind în a doua ecuație, 2 + y = 3, deci y = 1. A treia ecuație devine 2·2 + 1 = 5, adevărat.
  • Soluțiile sunt deci (α, 1, α − 2), cu α ∈ R.
  • x₀z₀ + y₀ = α(α − 2) + 1 = α² − 2α + 1 = (α − 1)² ≥ 0, pentru orice soluție.
  • Răspuns

    x₀z₀ + y₀ = (α − 1)² ≥ 0

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

Pe mulțimea M = (1, +∞) se definește legea de compoziție x∗y = xy − 1(x − 1)(y − 1).

a) (5p) Arătați că 3∗5 = 74.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • 3∗5 = 3·5 − 1(3 − 1)(5 − 1) = 142·4 = 148 = 74.
  • Răspuns

    3∗5 = 74

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Determinați x ∈ M pentru care x∗x = 3.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • x∗x = x² − 1(x − 1)² = (x − 1)(x + 1)(x − 1)² = x + 1x − 1, pentru orice x ∈ M. 3p
  • Din x + 1x − 1 = 3 obținem x + 1 = 3x − 3, deci x = 2, care convine, fiindcă 2 ∈ M. 2p
  • Răspuns

    x = 2

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Demonstrați că (x∗2)∗x > 2, pentru orice x ∈ M.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • x∗2 = 2x − 1x − 1 = 2 + 1x − 1, care aparține lui M.
  • Notăm t = x∗2. Atunci (x∗2)∗x = t∗x = t·x − 1(t − 1)(x − 1).
  • Numărătorul: t·x − 1 = x(2x − 1)x − 1 − 1 = 2x² − 2x + 1x − 1. Numitorul: t − 1 = xx − 1, deci (t − 1)(x − 1) = x.
  • Rezultă (x∗2)∗x = 2x² − 2x + 1x(x − 1) = 2 + 1x(x − 1).
  • Cum x > 1, avem x(x − 1) > 0, deci 1x(x − 1) > 0 și (x∗2)∗x > 2, pentru orice x ∈ M.
  • Răspuns

    (x∗2)∗x = 2 + 1x(x − 1) > 2

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Se consideră funcția f:(0,+∞)→R, f(x) = x + ln²x − x·ln x.

Vezi graficul funcției f
123456−112xy

a) (5p) Arătați că f'(x) = (2 − x)ln xx, x ∈ (0,+∞).

În baremul oficial: 3p + 2p

  • (ln²x)' = 2ln xx și (x·ln x)' = ln x + x·(1x) = ln x + 1.
  • f'(x) = 1 + 2ln xx − ln x − 1 = 2ln xx − ln x.
  • Aducând la același numitor: f'(x) = 2ln x − x·ln xx = (2 − x)ln xx.
  • Răspuns

    f'(x) = (2 − x)ln xx

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Determinați abscisele punctelor situate pe graficul funcției f în care tangenta la graficul funcției f este paralelă cu axa Ox.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Tangenta în punctul A(a, f(a)) este paralelă cu axa Ox ⇔ f'(a) = 0, cu a ∈ (0,+∞). 2p
  • (2 − a)ln aa = 0 ⇔ 2 − a = 0 sau ln a = 0, deci a = 2 sau a = 1, care convin. 3p
  • Răspuns

    a = 1 și a = 2

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Demonstrați că ecuația f(x) = 0 are soluție unică.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Semnul lui f': pe (0,1], ln x ≤ 0 și 2 − x > 0, deci f'(x) ≤ 0 și f este descrescătoare. Pe [1,2], ambii factori sunt nenegativi, deci f'(x) ≥ 0 și f este crescătoare. Pe (2,+∞), 2 − x < 0 și ln x > 0, deci f'(x) < 0 și f este strict descrescătoare.
  • Din monotonie, pe (0,2] avem f(x) ≥ f(1) = 1 > 0, deci ecuația nu are soluții în acest interval.
  • f(x) = x(1 − ln x + ln²xx), cu ln²xx → 0 și ln x → +∞, deci limx→+∞ f(x) = −∞.
  • Pe [2,+∞), f este continuă, strict descrescătoare, cu f(2) ≥ 1 > 0 și limita −∞ la +∞, deci ia valoarea 0 exact o dată. Ecuația f(x) = 0 are soluție unică.
  • Răspuns

    Soluție unică, situată în (2,+∞)

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Se consideră funcția f:R→R, f(x) = x² − 2 + √x² + 4.

Vezi graficul funcției f
−4−3−2−112345101520xy

a) (5p) Arătați că ∫[0,3] (f(x) − √x² + 4) dx = 3.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • f(x) − √x² + 4 = x² − 2. 3p
  • ∫[0,3] (x² − 2) dx = [x³3 − 2x] de la 0 la 3 = 9 − 6 = 3. 2p
  • Răspuns

    3

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Arătați că ∫[0,√5] xf(x) − x² + 2 dx = 1.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • f(x) − x² + 2 = √x² + 4, deci integrala este ∫[0,√5] x√(x² + 4) dx.
  • Cum (√x² + 4)' = 2x2√(x² + 4) = x√(x² + 4), o primitivă este √x² + 4.
  • [√x² + 4] de la 0 la √5 = √9 − √4 = 3 − 2 = 1.
  • Răspuns

    1

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Demonstrați că limx→0 (1x²)·∫[0,x] F(t) dt = 0, unde F:R→R este primitiva funcției f pentru care F(0) = 0.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Când x → 0, numărătorul ∫[0,x] F(t) dt și numitorul x² tind la 0. Aplicăm regula lui l'Hospital; derivata integralei este F(x).
  • limx→0 (1x²)·∫[0,x] F(t) dt = limx→0 F(x)2x.
  • Din nou 00, fiindcă F(0) = 0, iar F'(x) = f(x): limx→0 F(x)2x = limx→0 f(x)2.
  • f este continuă și f(0) = −2 + √4 = 0, deci limita este f(0)2 = 0.
  • Răspuns

    Limita este 0

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Acum încearcă singur

Simularea de pe site îți dă un subiect complet și te corectează pe barem; grilele pe capitole îți arată exact unde mai ai de lucru.

Alte rezolvări M1 mate-info

Toate subiectele oficiale, din 2013 încoace →