Rezolvare BAC 2025 Matematică M1 mate-info, sesiunea specială

Rezolvarea completă, pas cu pas, a subiectului oficial Matematică M_mate-info din sesiunea specială 2025 (Proba E.c) — 23.05.2025): toate cele 18 cerințe, fiecare verificată cu baremul oficial. Deschide o cerință ca să vezi pașii și răspunsul.

Rezolvă-l cronometrat, cu notă Subiectul original (PDF) Baremul oficial (PDF)

Subiectul I (30 de puncte)

1. (5p) Determinați termenul b₁ al progresiei geometrice (bₙ), în care b₂ = 20 și b₃ = 100.

  • Rația: q = b₃b₂ = 5.
  • b₁ = b₂q = 205 = 4.
  • Răspuns

    b₁ = 4

  • Recapitulează Șiruri de numere reale: teorie · grile

2. (5p) Se consideră funcțiile f:R→R, f(x) = 4x + 3 și g:R→R, g(x) = x − 3. Determinați numărul real a pentru care f(a) = g(a).

  • 4a + 3 = a − 3, deci 3a = −6 și a = −2.
  • Răspuns

    a = −2

  • Recapitulează Funcții, proprietăți și grafice: teorie · grile

3. (5p) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 9ˣ·3³ = 3ˣ⁺².

  • 9ˣ·3³ = 3²ˣ·3³ = 3²ˣ⁺³, deci 2x + 3 = x + 2.
  • x = −1.
  • Răspuns

    x = −1

  • Recapitulează Funcții, proprietăți și grafice: teorie · grile

4. (5p) Determinați probabilitatea ca, alegând un număr n din mulțimea numerelor naturale de două cifre, √n să fie număr natural par.

  • Numerele naturale de două cifre sunt 90: 90 de cazuri posibile.
  • √n natural par ⇔ n e pătratul unui număr par: n∈{16, 36, 64}, adică 3 cazuri favorabile.
  • p = 390 = 130.
  • Răspuns

    p = 130

  • Recapitulează Combinatorică și probabilități: teorie · grile

5. (5p) În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1, 3), B(6, 2) și C(4, a), unde a este număr real. Determinați numărul real a pentru care dreptele AC și OB sunt paralele.

−1123456−1123xyOA(1, 3)B(6, 2)
  • Panta lui OB: 26 = 13; panta lui AC: a − 34 − 1 = a − 33.
  • Drepte paralele ⇔ pante egale: a − 33 = 13, deci a = 4.
  • Răspuns

    a = 4

  • Recapitulează Vectori și geometrie analitică: teorie · grile

6. (5p) Se consideră triunghiul ABC, dreptunghic în A, cu aria egală cu 32 și BC = AB√2. Arătați că AC = 8.

8ABCaria = 32
  • cos B = ABBC = 1√2, deci B = π4 și triunghiul e dreptunghic isoscel: AB = AC.
  • Aria = AB·AC2 = AC²2 = 32, deci AC² = 64 și AC = 8.
  • Răspuns

    AC = 8

  • Recapitulează Trigonometrie și elemente de geometrie: teorie · grile

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Se consideră matricele I₃ = 100010001 și M(x) = 2x3x−3−x−2x100x+1, unde x este număr real.

a) (5p) Arătați că det(M(0)) = 0.

  • M(0) = 00−3001001.
  • Prima coloană are doar zerouri, deci det(M(0)) = 0.
  • Răspuns

    det(M(0)) = 0

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Arătați că M(x)·M(y) − xyI₃ = (x + y + 1)M(0), pentru orice numere reale x și y.

  • M(x)·M(y) = xy0−3x−3y−30xyx+y+100xy+x+y+1.
  • M(x)·M(y) − xyI₃ = 00−3(x+y+1)00x+y+100x+y+1 = (x + y + 1)M(0).
  • Răspuns

    M(x)·M(y) − xyI₃ = (x + y + 1)M(0)

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Determinați numărul real x pentru care M(1)·M(x) − M(2)·M(x2) = 2M(0).

  • Din b): M(1)·M(x) = xI₃ + (x + 2)M(0) și M(2)·M(x2) = xI₃ + (x2 + 3)M(0).
  • Diferența: (x + 2 − x2 − 3)M(0) = (x2 − 1)M(0).
  • (x2 − 1)M(0) = 2M(0), cu M(0) nenulă, deci x2 − 1 = 2 și x = 6.
  • Răspuns

    x = 6

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = 5(x − 1)(y − 1) + 1.

a) (5p) Arătați că 1 ∗ 3 = 1.

b) (5p) Arătați că e = 65 este elementul neutru al legii de compoziție „∗”.

  • x ∗ (65) = 5(x − 1)(65 − 1) + 1 = (x − 1) + 1 = x, pentru orice x real.
  • (65) ∗ x = 5(65 − 1)(x − 1) + 1 = x, pentru orice x real, deci e = 65 e elementul neutru.
  • Răspuns

    e = 65

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Determinați perechile (m, n) de numere naturale pentru care m25 este simetricul elementului n în raport cu legea de compoziție „∗”.

  • m25 e simetricul lui n ⇔ (m25) ∗ n = 65 ⇔ 5(m25 − 1)(n − 1) + 1 = 65.
  • (m25 − 1)(n − 1) = 125, adică (m − 25)(n − 1) = 1.
  • Cu m, n naturale: m − 25 = n − 1 = 1, adică (26, 2), sau m − 25 = n − 1 = −1, adică (24, 0).
  • Răspuns

    (24, 0) și (26, 2)

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Se consideră funcția f:(0, +∞)→R, f(x) = 2x − 2 + ln xx.

Vezi graficul funcției f
123456−4−3−2−112xy

a) (5p) Arătați că f'(x) = 3 − ln xx², x∈(0, +∞).

  • f'(x) = (2 + 1/x)·x − (2x − 2 + ln x)x² = 2x + 1 − 2x + 2 − ln xx².
  • f'(x) = 3 − ln xx².
  • Răspuns

    f'(x) = 3 − ln xx²

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Arătați că limx→1 f(x)ln x = 3.

  • f(x)ln x = 2x − 2 + ln xx·ln x, de forma 00 în x = 1.
  • Regula lui l'Hôpital: limx→1 2 + 1/xln x + 1 = 31 = 3.
  • Răspuns

    3

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Determinați cel mai mare număr întreg m pentru care ecuația f(x) = m are cel puțin o soluție.

  • f'(x) = 0 ⇔ x = e³; f e crescătoare pe (0, e³] și descrescătoare pe [e³, +∞).
  • limx→0 f(x) = −∞ și f(e³) = 2e³ + 1e³ = 2 + 1e³, iar pe [e³, +∞) f descrește spre 2.
  • f e continuă, deci ia exact valorile din (−∞, 2 + 1e³], iar 2 < 2 + 1e³ < 3.
  • Cel mai mare întreg m pentru care ecuația are soluție este m = 2.
  • Răspuns

    m = 2

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Se consideră funcția f:R→R, f(x) = x + 4eˣ.

Vezi graficul funcției f
−4−3−2−11234−20−101020xy

a) (5p) Arătați că ∫[0,2] f(x)eˣ dx = 10.

  • f(x)eˣ = x + 4.
  • ∫[0,2] (x + 4) dx = [x²2 + 4x] de la 0 la 2 = 2 + 8 = 10.
  • Răspuns

    10

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Arătați că ∫[0,1] f(x) dx = 5 − 6e.

  • Prin părți, cu (−e⁻ˣ)' = e⁻ˣ: ∫[0,1] (x + 4)e⁻ˣ dx = [−(x + 4)e⁻ˣ] de la 0 la 1 + ∫[0,1] e⁻ˣ dx.
  • [−(x + 4)e⁻ˣ] de la 0 la 1 = −5e + 4, iar ∫[0,1] e⁻ˣ dx = 1 − 1e.
  • Integrala: 5 − 6e.
  • Răspuns

    5 − 6e

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Pentru fiecare număr natural nenul n se consideră numărul Iₙ = ∫[0,1] xⁿf(x) dx. Arătați că Iₙ₊₁ + 4Iₙ ≤ en + 1, pentru orice număr natural nenul n.

  • xⁿf(x) = xⁿeˣx + 4, deci Iₙ₊₁ + 4Iₙ = ∫[0,1] xⁿ(x + 4)eˣx + 4 dx = ∫[0,1] xⁿeˣ dx.
  • Pentru x∈[0, 1], eˣ ≤ e, deci ∫[0,1] xⁿeˣ dx ≤ e·∫[0,1] xⁿ dx = en + 1.
  • Răspuns

    Iₙ₊₁ + 4Iₙ ≤ en + 1

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Acum încearcă singur

Simularea de pe site îți dă un subiect complet și te corectează pe barem; grilele pe capitole îți arată exact unde mai ai de lucru.

Simulare BAC Exersează pe capitole

Alte rezolvări M1 mate-info

Toate subiectele oficiale, din 2013 încoace →