Rezolvare BAC 2024 Matematică M2 tehnologic, sesiunea a II-a, rezervă

Rezolvarea completă, pas cu pas, a subiectului oficial de Matematică M2 tehnologic din sesiunea a II-a, rezervă 2024: toate cele 18 cerințe, fiecare verificată cu baremul oficial. Sub fiecare cerință vezi cum împarte baremul punctele: primești puncte și pentru pașii corecți, chiar dacă rezultatul final e greșit. Deschide o cerință ca să vezi pașii și răspunsul.

Subiectul I (30 de puncte)

1. (5p) Arătați că (12 + 14)·(43) = 1.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Aducem la același numitor: 12 + 14 = 24 + 14 = 34. 2p
  • (34)·(43) = 1. 3p
  • Răspuns

    1

  • Recapitulează Numere reale, ecuații și inecuații: teorie · grile

2. (5p) Se consideră funcția f:R→R, f(x) = 2x − 8. Determinați numărul real a pentru care f(a) = 0.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • f(a) = 2a − 8, pentru orice număr real a. 2p
  • 2a − 8 = 0, de unde 2a = 8, deci a = 4. 3p
  • Răspuns

    a = 4

  • Recapitulează Funcții, proprietăți și grafice: teorie · grile

3. (5p) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația √3x − 2 = 1.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • Ridicând la pătrat: 3x − 2 = 1, deci 3x = 3 și x = 1. 3p
  • Verificare: √3·1 − 2 = √1 = 1, deci x = 1 convine. 2p
  • Răspuns

    x = 1

  • Recapitulează Numere reale, ecuații și inecuații: teorie · grile

4. (5p) Calculați probabilitatea ca, alegând un număr n din mulțimea A = {11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20}, acesta să aibă suma cifrelor egală cu 2.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • Mulțimea A are 10 elemente, deci sunt 10 cazuri posibile.
  • Suma cifrelor este 2 doar la 11 (1 + 1) și la 20 (2 + 0), deci sunt 2 cazuri favorabile.
  • p = 210 = 15.
  • Răspuns

    p = 15

  • Recapitulează Combinatorică și probabilități: teorie · grile

5. (5p) În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(3,4) și B(6,8). Arătați că OA = AB.

−1123456−112345678xyOA(3, 4)B(6, 8)

În baremul oficial: 2p + 3p

  • OA = √3² + 4² = √25 = 5. 2p
  • AB = √(6 − 3)² + (8 − 4)² = √3² + 4² = √25 = 5, deci OA = AB. 3p
  • Răspuns

    OA = AB = 5

  • Recapitulează Vectori și geometrie analitică: teorie · grile

6. (5p) Se consideră triunghiul ABC, dreptunghic în A, cu AB = 12, AC = 8 și punctul M mijlocul laturii AB. Arătați că CM = 10.

128ABC

În baremul oficial: 2p + 3p

  • M este mijlocul lui AB, deci AM = 12 : 2 = 6. 2p
  • Triunghiul CAM este dreptunghic în A, deci, cu teorema lui Pitagora, CM = √AC² + AM² = √64 + 36 = √100 = 10. 3p
  • Răspuns

    CM = 10

  • Recapitulează Trigonometrie și elemente de geometrie: teorie · grile

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Se consideră matricele I₂ = 1001 și A(x) = x−121x, unde x este număr real.

a) (5p) Arătați că det(A(2)) = 0.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • A(2) = 1212. 3p
  • det(A(2)) = 1212 = 1·2 − 1·2 = 2 − 2 = 0. 2p
  • Răspuns

    det(A(2)) = 0

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Arătați că A(3) + 2I₂ = A(5).

În baremul oficial: 3p + 2p

  • A(3) + 2I₂ = 2213 + 2002 = 4215. 3p
  • 4215 = 5−1215 = A(5). 2p
  • Răspuns

    A(3) + 2I₂ = A(5)

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Determinați numerele reale x pentru care det(A(x) + xI₂) = 0.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • A(x) + xI₂ = x−121x + x00x = 2x−1212x.
  • det(A(x) + xI₂) = 2x−1212x = (2x − 1)·2x − 2 = 4x² − 2x − 2.
  • 4x² − 2x − 2 = 0 ⇔ 2x² − x − 1 = 0, cu Δ = 1 + 8 = 9, deci x = 1 + 34 = 1 sau x = 1 − 34 = −12.
  • Răspuns

    x = 1 sau x = −12

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∘y = 2x + 2y − 1.

a) (5p) Arătați că 2∘1 = 5.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • 2∘1 = 2·2 + 2·1 − 1 = 4 + 2 − 1 = 5.
  • Răspuns

    2∘1 = 5

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Determinați numărul real x pentru care x∘(x + 1) = 5.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • x∘(x + 1) = 2x + 2(x + 1) − 1 = 4x + 1, pentru orice număr real x. 3p
  • 4x + 1 = 5, deci 4x = 4 și x = 1. 2p
  • Răspuns

    x = 1

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Arătați că x∘x ≤ 4x², pentru orice număr real x.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • x∘x = 2x + 2x − 1 = 4x − 1, pentru orice număr real x.
  • Scădem: 4x² − (4x − 1) = 4x² − 4x + 1 = (2x − 1)².
  • Cum (2x − 1)² ≥ 0 pentru orice număr real x, obținem 4x − 1 ≤ 4x², adică x∘x ≤ 4x².
  • Răspuns

    x∘x = 4x² − (2x − 1)² ≤ 4x²

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Se consideră funcția f:(0,+∞)→R, f(x) = x − 2ln x.

Vezi graficul funcției f
1234560,511,522,5xy

a) (5p) Arătați că f'(x) = x − 2x, x ∈ (0,+∞).

În baremul oficial: 2p + 3p

  • f'(x) = x' − 2·(ln x)' = 1 − 2·(1x) = 1 − 2x. 2p
  • Aducem la același numitor: 1 − 2x = x − 2x, x ∈ (0,+∞). 3p
  • Răspuns

    f'(x) = x − 2x

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x = 1 situat pe graficul funcției f.

În baremul oficial: 2p + 3p

  • f(1) = 1 − 2ln 1 = 1 și f'(1) = 1 − 21 = −1. 2p
  • Ecuația tangentei este y − f(1) = f'(1)(x − 1), adică y − 1 = −(x − 1), deci y = −x + 2. 3p
  • Răspuns

    y = −x + 2

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Demonstrați că ln(x2) ≤ x − 22, pentru orice x ∈ (0,+∞).

În baremul oficial: 3p + 2p

  • f'(x) = 0 ⇔ x = 2. Pentru x ∈ (0,2] avem f'(x) ≤ 0, deci f este descrescătoare pe (0,2]; pentru x ∈ [2,+∞) avem f'(x) ≥ 0, deci f este crescătoare pe [2,+∞).
  • Așadar x = 2 este punct de minim: f(x) ≥ f(2) = 2 − 2ln 2, pentru orice x ∈ (0,+∞).
  • Din x − 2ln x ≥ 2 − 2ln 2 obținem x − 2 ≥ 2ln x − 2ln 2 = 2ln(x2).
  • Împărțind la 2: ln(x2) ≤ x − 22, pentru orice x ∈ (0,+∞).
  • Răspuns

    ln(x2) ≤ x − 22 pentru orice x > 0

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Se consideră funcția f:R→R, f(x) = 1x² + 1.

Vezi graficul funcției f
−4−3−2−112340,20,40,60,8xy

a) (5p) Arătați că ∫[0,3] 1f(x) dx = 12.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • 1f(x) = x² + 1, deci ∫[0,3] 1f(x) dx = ∫[0,3] (x² + 1) dx = [x³3 + x] de la 0 la 3. 3p
  • = 273 + 3 − 0 = 9 + 3 = 12. 2p
  • Răspuns

    12

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Arătați că ∫[2,3] 2x·f(x) dx = ln 2.

În baremul oficial: 3p + 2p

  • 2x·f(x) = 2xx² + 1 = (x² + 1)'x² + 1, deci o primitivă este ln(x² + 1). 3p
  • ∫[2,3] 2x·f(x) dx = [ln(x² + 1)] de la 2 la 3 = ln 10 − ln 5 = ln(105) = ln 2. 2p
  • Răspuns

    ln 2

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Determinați numărul real a pentru care ∫[1,2] eˣf(x) dx = e(ae − a + 1).

În baremul oficial: 3p + 2p

  • eˣf(x) = eˣ(x² + 1). Integrăm prin părți: ∫[1,2] eˣ(x² + 1) dx = [eˣ(x² + 1)] de la 1 la 2 − ∫[1,2] 2xeˣ dx = 5e² − 2e − ∫[1,2] 2xeˣ dx.
  • Încă o dată prin părți: ∫[1,2] 2xeˣ dx = [2xeˣ − 2eˣ] de la 1 la 2 = (4e² − 2e²) − (2e − 2e) = 2e².
  • Deci integrala este 5e² − 2e − 2e² = 3e² − 2e = e(3e − 2).
  • e(3e − 2) = e(ae − a + 1) ⇔ 3e − 2 = ae − a + 1 ⇔ 3e − 3 = a(e − 1) ⇔ 3(e − 1) = a(e − 1), deci a = 3.
  • Răspuns

    a = 3

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Acum încearcă singur

Simularea de pe site îți dă un subiect complet și te corectează pe barem; grilele pe capitole îți arată exact unde mai ai de lucru.

Alte rezolvări M2 tehnologic

Toate subiectele oficiale, din 2013 încoace →