Rezolvare BAC 2018 Matematică M2 tehnologic, sesiunea I (vară)

Rezolvarea completă, pas cu pas, a subiectului oficial Matematică M_tehnologic din sesiunea I (vară) 2018 (Proba E.c) — sesiunea din vară 2018): toate cele 18 cerințe, fiecare verificată cu baremul oficial. Deschide o cerință ca să vezi pașii și răspunsul.

Rezolvă-l cronometrat, cu notă Subiectul original (PDF) Baremul oficial (PDF)

Subiectul I (30 de puncte)

1. (5p) Arătați că 30·(13 − 0,3) = 1.

  • 13 − 0,3 = 13 − 310 = 10 − 930 = 130.
  • 30·(130) = 1.
  • Răspuns

    1

  • Recapitulează Numere reale, ecuații și inecuații: teorie · grile

2. (5p) Se consideră x₁ și x₂ soluțiile ecuației x² − x + a = 0, unde a este număr real. Determinați valorile reale ale lui a pentru care x₁x₂ − 1 < 0.

  • Din relațiile lui Viète, x₁x₂ = a.
  • a − 1 < 0 ⇔ a ∈ (−∞, 1).
  • Răspuns

    a ∈ (−∞, 1)

  • Recapitulează Numere reale, ecuații și inecuații: teorie · grile

3. (5p) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3ˣ⁺¹ = 9ˣ.

  • 9ˣ = 3²ˣ, deci ecuația devine 3ˣ⁺¹ = 3²ˣ, adică x + 1 = 2x.
  • x = 1.
  • Răspuns

    x = 1

  • Recapitulează Funcții, proprietăți și grafice: teorie · grile

4. (5p) Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să aibă cifra unităților egală cu 3.

  • Sunt 90 de numere naturale de două cifre: 90 de cazuri posibile.
  • Numerele cu cifra unităților 3 sunt 13, 23, …, 93: 9 cazuri favorabile.
  • p = 990 = 110.
  • Răspuns

    p = 110

  • Recapitulează Combinatorică și probabilități: teorie · grile

5. (5p) În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(−1,−1) și B(4,4). Demonstrați că punctele A, O și B sunt coliniare.

−2−11234−2−11234xyOA(−1, −1)B(4, 4)
  • AO = √1 + 1 = √2 și OB = √16 + 16 = 4√2.
  • AB = √5² + 5² = 5√2 = AO + OB, deci punctul O se află pe segmentul AB, iar punctele A, O și B sunt coliniare.
  • Răspuns

    AB = AO + OB, deci A, O, B coliniare

  • Recapitulează Vectori și geometrie analitică: teorie · grile

6. (5p) Demonstrați că (sin x + cos x)² − sin2x = 1, pentru orice număr real x.

  • (sin x + cos x)² = sin²x + 2sin x·cos x + cos²x, iar sin2x = 2sin x·cos x.
  • Diferența este sin²x + cos²x = 1, pentru orice număr real x.
  • Răspuns

    1

  • Recapitulează Trigonometrie și elemente de geometrie: teorie · grile

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Se consideră matricele A = 1−526, B = 65−21 și I₂ = 1001.

a) (5p) Arătați că det A = 16.

  • det A = 1−526 = 1·6 − 2·(−5) = 6 + 10 = 16.
  • Răspuns

    det A = 16

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Determinați numărul real a pentru care A·B = aI₂.

  • A·B = 1−526·65−21 = 6+105−512−1210+6 = 160016.
  • Din 160016 = a00a obținem a = 16.
  • Răspuns

    a = 16

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Demonstrați că det(xA + (1x)·B) ≥ 49, pentru orice număr real nenul x.

  • xA + (1x)·B = x + 6x−5x + 5x2x − 2x6x + 1x.
  • det = (x + 6x)(6x + 1x) − (−5x + 5x)(2x − 2x) = (6x² + 37 + 6x²) − (−10x² + 20 − 10x²) = 16x² + 16x² + 17.
  • 16x² + 16x² + 17 ≥ 49 ⇔ 16x² + 16x² − 32 ≥ 0 ⇔ 16(x − 1x)² ≥ 0, adevărat pentru orice număr real nenul x.
  • Răspuns

    det(xA + (1x)·B) = 16x² + 16x² + 17 ≥ 49

  • Recapitulează Matrice, determinanți și sisteme liniare: teorie · grile · probleme pe tipuri

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∘y = 5xy + 15(x + y) + 42.

a) (5p) Arătați că (−2)∘(−2) = 2.

  • (−2)∘(−2) = 5·(−2)·(−2) + 15·(−4) + 42 = 20 − 60 + 42 = 2.
  • Răspuns

    2

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Demonstrați că x∘y = 5(x + 3)(y + 3) − 3, pentru orice numere reale x și y.

  • x∘y = 5xy + 15x + 15y + 45 − 3.
  • = 5x(y + 3) + 15(y + 3) − 3 = 5(x + 3)(y + 3) − 3, pentru orice numere reale x și y.
  • Răspuns

    x∘y = 5(x + 3)(y + 3) − 3

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Determinați numărul real x, pentru care (x − 3)∘(x − 3)∘(x − 3) = 197.

  • Folosim b): (x − 3)∘(x − 3) = 5x·x − 3 = 5x² − 3.
  • (x − 3)∘(x − 3)∘(x − 3) = (5x² − 3)∘(x − 3) = 5·5x²·x − 3 = 25x³ − 3.
  • 25x³ − 3 = 197 ⇔ x³ = 8 ⇔ x = 2.
  • Răspuns

    x = 2

  • Recapitulează Legi de compoziție și grupuri: teorie · grile · probleme pe tipuri

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Se consideră funcția f:R→R, f(x) = (x − 2)eˣ.

Vezi graficul funcției f
−4−3−2−11234−3−2−1123xy

a) (5p) Arătați că f'(x) = (x − 1)eˣ, x∈R.

  • f'(x) = 1·eˣ + (x − 2)eˣ.
  • = eˣ(1 + x − 2) = (x − 1)eˣ.
  • Răspuns

    f'(x) = (x − 1)eˣ

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Arătați că limx→−∞ f(x) = 0.

  • limx→−∞ f(x) = limx→−∞ x − 2e⁻ˣ, o nedeterminare de tipul ∞/∞; aplicăm regula lui l'Hôpital.
  • = limx→−∞ 1−e⁻ˣ = 0, fiindcă e⁻ˣ → +∞ când x → −∞.
  • Răspuns

    0

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Demonstrați că −e ≤ f(x) ≤ 0, pentru orice x∈(−∞,2].

  • f'(x) ≤ 0 pe (−∞,1], deci f e descrescătoare pe (−∞,1]; f'(x) ≥ 0 pe [1,2], deci f e crescătoare pe [1,2].
  • f(1) = −e este valoarea minimă pe (−∞,2], deci f(x) ≥ −e.
  • Pe (−∞,2], x − 2 ≤ 0 și eˣ > 0, deci f(x) ≤ 0 (de altfel f(2) = 0 și limx→−∞ f(x) = 0).
  • Așadar −e ≤ f(x) ≤ 0, pentru orice x∈(−∞,2].
  • Răspuns

    −e ≤ f(x) ≤ 0

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Se consideră funcția f:R→R, f(x) = 3x² + 1.

Vezi graficul funcției f
−4−3−2−112341020304050xy

a) (5p) Arătați că ∫[−1,1] (f(x) − 1) dx = 2.

  • f(x) − 1 = 3x².
  • ∫[−1,1] 3x² dx = [x³] de la −1 la 1 = 1 − (−1) = 2.
  • Răspuns

    2

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

b) (5p) Demonstrați că orice primitivă a funcției f este crescătoare pe R.

  • Dacă F:R→R este o primitivă a lui f, atunci F'(x) = f(x) = 3x² + 1, x∈R.
  • 3x² + 1 > 0 pentru orice x real, deci F'(x) > 0 și F este crescătoare pe R.
  • Răspuns

    F'(x) = 3x² + 1 > 0

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

c) (5p) Calculați ∫[1,e] f(x)·ln x dx.

  • Prin părți, cu (x³ + x)' = 3x² + 1 și (ln x)' = 1x: ∫[1,e] (3x² + 1)ln x dx = [(x³ + x)ln x] de la 1 la e − ∫[1,e] (x³ + x)·(1x) dx.
  • [(x³ + x)ln x] de la 1 la e = e³ + e, iar ∫[1,e] (x² + 1) dx = [x³3 + x] de la 1 la e = e³3 + e − 43.
  • Rezultatul: e³ + e − e³3 − e + 43 = 2e³ + 43.
  • Răspuns

    2e³ + 43

  • Recapitulează Limite, derivate și integrale: teorie · grile · probleme pe tipuri

Acum încearcă singur

Simularea de pe site îți dă un subiect complet și te corectează pe barem; grilele pe capitole îți arată exact unde mai ai de lucru.

Simulare BAC Exersează pe capitole

Alte rezolvări M2 tehnologic

Toate subiectele oficiale, din 2013 încoace →